Satul românesc, de ieri și de azi, în viziunea elevilor de la CNCH

 

Cu foarte mare plăcere am răspuns distinsei profesoare de Limba română Corina Olaru de a participa la colocviul cu această interesantă temă ce s-a desfășurat luni, 23 septembrie 2019, în Centrul de Informare și Documentare al Colegiului „Calistrat Hogaş” din Tecuci.

Pentru mine, orice invitație la acest liceu îmi trezește mari emoții dar și mare plăcere. Cu toate că nu am  fost elev al acestui liceu numit de mulți Oxfordul tecucean, eu terminând liceul la CNSH. Am trăit și trăiesc minunatele clipe din viața de elev prin fratele meu, Aizic Aron, absovent al acestui liceu, iar prietenii lui erau și au rămas și azi și ai mei.

CNCH este acum situat pe str. Costache Racoviță, din anul 1968, după ce  din anul 1878, timp de 90 de ani, a funcționat pe str. 23 August – astăzi 1 Decembrie 1918, acolo fiind acum Şcoala nr. 10 „Dimitrie Sturdza”.

 De-a lungul anilor, printre elevii ce au trecut prin acest liceu amintim pe Ștefan Corodeanu, C. Solomon, D. Hârlescu, Iorgu Iordan și mulți alții, iar din perioada postbelică remarcăm numele profesorilor N. Cozma,  Iulia Gheorghiu, Remus Gheorghiu, Ștefan Tomozei, Elena Neagu. Absolvenți ai acestui liceu, dintre sutele de nume, remarcăm pe Gheorghe Petrașcu, Tudor Pamfilie, Iorgu Iordan, Ilie Matei, G. Apostu, Brăduț Covaliu, M. Berza, Vintilă Dongoroz, Moise Akter, George Purcaru și alții. Să amintim și unii din foștii directori de aici, mai recenți, Ștefan Tomozei, N. Cosma, N. Tufescu, Lupu Ciobotaru Victoria, Ștefan Rugină, Viorica Tiron.

Dacă apreciatul profesor scriitor Ionel Necula consemnează faptul că Tecuciul a dat până acum 18 academicieni, cei mai mulți au trecut pe aici.

Acum, la CDI ne-a întâmpinat cu mare drag profesoara Corina Olaru și încă de  la începere, am remarcat expusă la loc de cinste frumoasă deviza „Trăim atâtea vieți câte cărți citim”, care aparține lui Mario Vargas Llosa.

 Cuvântul de deschidere a aparținut gazdei, profesoara Olaru, cu frumoasa temă „Incursiune în viața satului românesc”. Vorbitoarea începe prin a spune că „Satul este spațiul în care s-au format, de-a lungul timpului, multe dintre valorile spirituale și culturale, transmițându-se din generație în generaţie. Aceste caracteristici trebuie aduse din nou în actualitate, dar fără a cădea într-o nostalgie a trecutului. Să nu uităm că Blaga spune foarte frumos <Eu cred că nostalgia s-a născut la sat>, aici orice gând e mult mai curat.  Copilăria și satul se întregesc reciproc alcătuind un întreg inseparabil”.

Pentru a da mai multă culoare și consistentă vieții de la sate, profesoara aduce în prim plan minunata lume de basm dar și de realități, a marelui nostru povestitor Ion Creangă, invitând elevii să povestească din opera marelui povestitor.

 Elevii, provenind din clasele a XII-a E, diriginte prof. Luiza Vechiu și a XII-a F, prof. Corina Olaru, au început să povestească, ascultând astfel pe Iasmina Andreea Bolohan și Andrei Dimofte. Trecându-se  apoi la alte obiceiuri de la sate, respectiv  descântece, hore, clăci și culegeri de folclor, am ascultat pe eleva Mariana Leca cu o frumoasă culegere din folclorul satului natal, urmat de eleva Felicia Miron.

Trecându-se apoi la discuții, părintele protopop Gheorghe Joghiu începe prin a adresa felicitări organizatoarei acestei importante teme, spunând că „Satul este locul unde se trăiește cu adevărat copilăria”. Invitatul ne vorbește în continuare despre mulți copii care nu au avut copilărie, îndemnând elevii să se apropie cât mai mult de literatură.

Un alt invitat de seamă, profesorul scriitor Vasile Ghica începe prin a spune că apreciază cuvintele marelui Geo Bogza, care spunea că țara noastră a fost o țară de sate. Setea de frumos a caracterizat întregul popor român. Vorbitorul amintește cum țăranii trăiau în bordeie cu intrări și ieșiri pentru a nu fi prinși de dușmani. Vorbește în continuare despre zestrea ce trebuia să o aibă fetele de măritat și de covoarele care acum se pun pe jos iar în trecut ornau pereții.

Revenind la cuvânt profesoara Olaru face portretul Vitoriei Lipan, o țărancă care nu credea în autorități ci în puterea bisericii și a destinului. Mai mulți elevi vorbesc și analizează comportarea plină de demnitate a Vitoriei Lipan.

 Părintele protopop vorbește în continuare de Legea strămoșească, prezentând și revista „2019 – Anul omagial al satului românesc”, regretând faptul că acum România este un popor din care mulți oameni, și în special oameni tineri, migrează spre alte țări pentru un trăi mai bun.

Subsemnatul intervine spunând că marele poet Adrian Păunescu a fost și un mare culegător de folclor,punând pe muzică multe piese populare, cum ar fi „Galbenă gutuie”, „Căciula”, „Treceți batalioane Carpații” și altele.

Prof. Vasile Ghica aminteşte că în perioada anilor 1970, când era în învățământ la Mândrești, era impresionat de faptul că toți sătenii salutau orice trecător.

A urmat apoi prezentarea filmului „Satele Moldovei mele”, iar profesorul Ghica încheie spunând că migrația de care a vorbit părintele potropop este „Cea mai mare migrație pe timp de pace”.

Manifestarea s-a încheiat cu discuții între elevi și invitați.

Apreciem reușita acestei acțiuni.

 

Iancu Aizic