Muzeul tecucean a sărbătorit, cu mult fast, Unirea

 

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, în parteneriat cu Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași – Facultatea de istorie, a organizat joi, 23 ianuarie 2020, în cadrul evenimentelor dedicate împlinirii a 161 de ani de la Unire, conferința intitulată „Doi prieteni – Al.I. Cuza și Iordache Lambrino”.

În sala mare a muzeului, participanţii au fost atraşi de o noutate, și anume un Metru Etalon, donat recent de o anume persoană. Se știe că metrul etalon a apărut în anul 1801 în Franța, fiind confecționat din platină iridiată iar în țara noastră a fost introdus abia în anul 1864, în timpul domniei lui  Al.I. Cuza. Deci, ceva tot legat de Cuza și Marea Unire. Apoi, în anul 1875, apare Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric iar în anul 1889 apare Serviciul Central de măsurători și greutăți pentru ca abia în anul 1994 să ia ființă Biroul Românesc de Metrologie.

 Manifestarea dedicată Unirii a fost deschisă de managerul Muzeului, Viorel Burlacu: „Bine ați venit din nou în Palatul lui Cincu și, deși e cam târziu calendaristic, vă urez La mulţi ani, acum, la prima întâlnire din acest an, informându-vă că și în acest an vom avea activități interesante și diverse. Aceasta e manifestarea de debut, dedicată Unirii. Noi, tecucenii, i-am dedicat marelui domnitor o impunătoare statuie în Parcul Central care îi poartă și numele, o stradă, o statuie pentru doamna Elena la Școala nr. 5 și multe altele”.

În continuare îl prezintă pe prof. universitar doctor Mihai Cojocariu, de la Universitatea din Iași care vorbeşte despre „Doi prieteni, Al.I. Cuza și Iordache Lambrino”.  Distinsul profesor începe cu sumare referiri la Ecaterina Cocuța Conachi după care ne face un portret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe care îl consideră „un personaj exemplar”, subliniind faptul că primul personaj exemplar este Ștefan Cel Mare. Deci, continuă vorbitorul, dacă spunem că domnitorul Cuza  este un personaj exemplar, atunci și ziua de 24 ianuarie 1859, este cu siguranță un eveniment exemplar, pentru că atunci s-a creat Statul unit.

 Revenind la domnitor, se punctează evenimentele istorice începând cu data de 5 ianuarie 1859, trecând prin discursul istoric al marelui Kogălniceanu la instalarea pe tron a domnitorului, la cei șapte ani de domnie și apoi, la discursul funerar, la decesul domnitorului, rostit tot de marele Kogălniceanu.

Distinsul prof. universitar vorbește apoi despre importantele scrisori ale domnitorului către Iordache Lambrino, demonstrând ce înseamnă o adevărată prietenie. Se vorbește de cele 60 de scrisori adresate de domnitor celui care, în final, i-a devenit și rudă, spunând că „o adevărată prietenie se bazează și, mai ales, trebuie să fie o relație de sinceritate și egalitate”. Vorbind despre distinsa doamnă Elena, spune că ea a arătat adevăratul rol a femeii în istorie.

 În concluzie, am asistat la o adevărată lecție de istorie în care noi, spectatorii, am devenit pentru 90 de minute elevi sau studenți, la catedră fiind un adevărat profesor.

Trecându-se la întrebări din public, profesorul Mihail Pohrib a dorit explicații despre legătura dintre domnitorul Al.I. Cuza și Alexandru Papadopol-Calimah la care distinsul profesor a spus că există o considerabilă diferență de vârstă între cele două mari personalități. Se aduce apoi în prim plan discuția despre importantul rol istoric avut de Lascăr Catargiu, fost ministru de externe, care a pus în prim plan elemente de mare valoare intelectuală.

 În continuare, profesorul Virgil Pavel, începe prin a aduce aprecieri pentru excelenta pledoarie, o excelentă lecție de adevărată istorie, solicitând distinsului invitat să puncteze și rolul Tecuciului în Marea Unire. Profesorul Cojocariu răspunde că Iașul a avut rolul hotărâtor la Marea Unire dar, nu trebuie să uităm cuvintele marelui Kogălniceanu conform căreia „Unirea – Națiunea a făcut-o!”. Prof. univ. Cojocariu încheie cu ceea ce spunea istoricul A.D. Xenopol „Istoria trebuie făcută și scrisă cu sufletul, dar având la bază documentele istorice”.

A fost o plăcută și interesantă lecție de istorie, și pentru că era vorba de unire, toți participanții s-au unit pentru a realiza, pe scărilele Muzeului, poza de grup.

 

Iancu Aizic

 

 

2 thoughts on “Muzeul tecucean a sărbătorit, cu mult fast, Unirea

  1. Eu știu că prin fast se înțelege: splendoare, măreție, pompă, lux, strălucire.
    O conferință, care face referire la prietenia dintre domnitor și un om obișnuit,
    chiar dacă este susținută de un profesor universitar, nu poate avea niciodată fast.
    A fost pur și simplu o manifestare obișnuită, ce nu a ieșit din tiparul altor evenimente
    găzduite de muzeul tecucen.

    1. Perfect de acord cu dvs. d-na Mirela.
      O notă proastă pentru logoreea și gesticulația
      excesivă a managerului Viorel Burlacu.

Comments are closed.

error: Content is protected !!