O scrisoare de la C.D. Zeletin

 

În 18 februarie 2020, la Spitalul Sf. Ioan din București, s-a stins din viață, după o îndelungată suferință, reputatul medic și cărturar Constantin Dimoftache, cunoscut sub pseudonimul C. D. Zeletin.

Născut la 13 aprilie 1935, în comuna Burdusaci, județul Tecuci, fiu al preotului Nicolae și al învățătoarei Maria Dimoftache, a studiat la Liceul Codreanu din Bârlad, perioadă în care a intrat în atmosfera Academiei Bârlădene, fiind cel mai tânăr membru al ei. Absolvent al Universității Carol Davila din București, în 1959, a fost, până la pensionare, profesor la catedra de biofizică. Recunoscut ca unul dintre spiritele cele mai rafinate ale culturii românești, a fost membru al Uniunii Scriitorilor, iar, din 1991, președinte fondator al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Cărturarul artist, deopotrivă poet, eseist, memorialist, traducător, a iubit Bârladul, atașându-și cu deosebire numele de Academia Bârlădeană, al cărei președinte de onoare a fost din 1990.

La inițiativa sa, centenara Societate cultural-artistică a realizat un vast program de restituire a valorilor, din care menționăm descoperirea marii pianiste Elena Bibescu, născută Costache Epureanu, celebrată la Bârlad începând din 2002; omagierea, la centenarul morții, a scriitorului Alexandru Vlahuță, iar începând cu anul acesta, la 125 de ani de la naștere, realizarea ediției de Opere complete a lui V.I. Popa, artist de tip renascentist născut la Bârlad.                                                                                                                       

                                                                                                       București, 31 iulie 2003

                                  Dragă domnule Ionel Necula

Îmi mulțumiți pentru cuvintele mângâietoare și nemeritate, cum spuneți, pe care le-am exprimat cu prilejul apariției celei de a doua cărți despre Emil Cioran. Nu sunt generoase, sunt exacte!

Cum puteți spune că era mai bine dacă această carte ar fi apărut postum? Cine din Tecuci suferă că ea există? Toți suntem păstrăvi de izvoare limpezi peste care năvălesc ape mocirloase. Dar deasupra e cerul real, e cerul idealurilor salvatoare, e nădejdea a cărei împlinire alungă puținii nori și ne deschide ferestrele spre Dumnezeu. A numi răul înseamnă a-l recrea (încă) odată, a-l numi de două ori, înseamnă a-l recrea de două ori. Ignorați-l!

Vă mulțumesc pentru cuvintele de apreciere a Cugetării europene.  Eu nu am cine știe ce. O girez cu numele, aduc scriitori și mai fac unele corecturi, în special ale textelor în franțuzește. Încerc de asemenea să temperez unele furori  pretențioase numai pentru faptul că se întorc malign asupra apariției noastre, vedeți ce greu apare.

Ce am pe masa de lucru? Scriu concomitent la mai multe. Deocamdată trebuie să termin o carte despre o genială fiică a lui Epureanu care, spunea Regina Elisabeta fiicei bârlădeanului nostru, Manolachi Kostachi Epureanu, viitoarea principesă Elena Bibescu, pianistă de notorietate europeană. Am scris   vreo 400 de pagini și mai am de scris vreo 200; lupt acum să mă restrâng. Vă trimit mss unui (moment) plăcut al anului Principesa Elena Bibescu pe care l-am declașat și realizat aproape integral și fotografia medaliei

Cu vechea prietenie

C.D. Zeletin

Mâine în zori plec la mare pentru două săptămâni. Pentru melancoliile mării mai mult și pentru și pentru tonifierea prin perplexitățile mării. Mai mult nu-mi dă voie maladia hipertensivă.

Plicul mai conținea Programul sărbătoririi la Bârlad a Elenei Bibescu cu prilejul comemorării centenarului morții ei. Îl transcriem și noi pentru modul exemplar în care s-a comemorat această personalitate bârlădeană în speranța că ar putea inspira și autoritățile orașului nostru pentru cinstirea memoriei Cocuței Conachi.

Președinte de onoare al Academiei Bârlădene, prof univ. C.D. Zeletin, membru al Academiei de Științe Medicale a luat inițiativa sărbătoririi la Bârlad, în zilele de 18 și 19 octombrie 2002, în cadrul Anului Elena Bibescu a Centenarului morții marii pianiste.

Ilustră interpretă a  lui Copin, Beethoven, Liest etc, Elena Bibescu a întreținut la Paris, vreme de peste un sfert de veac, unul din cele mai ilustre saloane artistice din Europa, frecventat de către cei mai mari artiști ai lumii: Anatol France, Ambroise Thomas, Saint-Sais, Debussy, Vailllard, Massenat, Vieuxtemps. Vincent d’Indy etc., onorat de prezența lui Franz Lidzt, Richard Wagner și Anton Rubinstein. Dintre români l-au frecventat  Vasile Alecsandri, Ion Ghica etc. Prieteni ai lui Marcel Proust, fii ei, Anton și Emanuel Bibescu au avut un rol important în geneza romanului  A la recherché du temps perdu.

Existența ei este foarte puțin cunoscută azi. Pentru a-i sublinia importanța, ar fi sufficient să amintim faptul că în convorbirile lui cu Bernard Gavoty, George Enescu i-a închinat întreaga sa operă ce nu purta dedicații. Fiică a marelui bărbat de stat  Manolache Kostaki Epureanu (1824-1886) și descendentă din spița lui Costache Negri, Elena Bibescu a moștenit de la ei noblețea, generozitatea și însuflețirea patriotică fără seanăn.

Elena Bibescu a impus geniul componistic al lui George Enescu în Franța. Posteritatea i-a confirmat intuițiile. Moartă de tânără, ea nu a mai apucat să-i asculte nici măcar Rapsodiile, ci numai Poema Română

În cursul Anului Elena Bibescu (18 octombrie 2002- 18 octombrie 2003 C.D.Zeletin va publica ampla exegeză intitulată Principesa Elena Bibescu și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu, circa 600 de pagini

La Bârlad, în zilele de 18 și 19 octombrie 2002:

– Se va instala o placă memorial cu medalionul în bronz a marii muziciene

– O școală  va primi numele Principesa Elena Bibescu

– Va fi lansată medalia comemorativă

– Va avea loc un simpozion în Casa Sturza

– Va avea loc un serviciu divin la mormântul marii artiste

– Expoziție de documente

Acesta era programul. Pe marginea din stânga programului C.D. Zeletin a ținut să adauge: Toate au fost duse la bun sfârșit. În plus, am publicat patru studii în revistele Muzica și Magazin istoric.

Tot în același plic a mai inclus și fotografia medaliei bătută cu acel prilej.

 

error: Content is protected !!