Două noi cărți publicate de neobositul scriitor Ionel Necula

 

Nu cu mult timp în urmă, mai exact pe data de 25 mai 2020, consemnam printr-o cronică apariția a doua cărți scrise de îndrăgitul profesor Ionel Necula, respectiv „Uricar la poarta Moldovei de Jos”, volumul XII și ediția prefațată „O primăvară, Cântece” de Natalia Iosif – Negru.

Printre altele, în aceea cronică, subliniam spusele talentatului și apreciatului scriitor și regizor Gheorghe Dorel Vidrașcu: „Ionel Necula, scrie cu ușurința pe care noi o avem atunci când respirăm”. Și are o mare dreptate când afirmă acest lucru, mai ales acum, când scriitorul Ionel Necula „o comite din nou” venind cu încă două noi apariții editoriale, respectiv „Ultimul epistoler” , volumul II și „Spiritul băcăuan și neodihnele gândului lucrător”.

Volumul „Ultimul epistoler”, apărut la Editura StudIS din Iași în anul 2020, este de fapt o continuare a lucrării „Ultimul epistolar (corespondente)” apărut în anul 2011 la Editura Rafet din Râmnicul Sărat și are un număr de 138 de pagini.

În cuvântul prefaţaratoriu al autorului se subliniază faptul că „provine dintr-un veac când corespondenţa, adică scrisul epistolar, reprezenta singura formă de comunicare intelectuală, iar poşta era instituția cea mai solicitată”.

 Autorul se mândrește cu faptul că posedă corespondenţe cu oameni de mare valoare intelectuală, cum ar fi Constantin Noica, Iorgu Iordan, Octavian Paler, Anghel Rugină și mulți alții. De altfel, volumul se deschide cu o scrisoare primită de la acad. Iorgu Iordan, cu data de 8 decembrie 1981, și în care amintește de relația cu Ștefan Zeletin, continuând cu o scrisoare primită de la o altă personalitate, acad. prof. Anghel Rugină, data 5 august 1996, și care începe cu titlul „Dragă Ionică”, dovada clară a faptului că între ei exista o adevărată prietenie.

În această scrisoare, regretatul academician tecucean scrie printre altele „Personal, tot mai cred în miracolul economic”, mărturie clară a faptului că dorea numai bine românilor pe care îi iubea enorm. Marele academician încheie cu un PS „Te rog, nu trimite la mine, în SUA reviste și ziare, pentru că te costa enorm”.

În continuare, găsim o scrisoare de la Constantin Amăriuţei, apoi de la Aura Christi, de la Ion Filipciuc, Simona Grazia Dima, Șerban Beldie, Mircea Handoca, Constantin Trandafir, Dan Mihăilescu. Foarte interesantă este și scrisoarea trimisa profesorului Necula de regretatul poet tecucean Dionisie Duma, din Focșani, la data de 14 aprilie 1978, atunci când poetul, la vârsta de 38 de ani, își satisfăcea stagiul militar.

 Urmează scrisori de la Roland și Magdalena Hârlescu dar și de la C.D. Zeletin, din 26 ianuarie 1980, și Corneliu Zeana, din 8 septembrie 2003, în care, printre altele, se spune „Domnule Ionel Necula, în jurul dvs se poate înființa la Tecuci un nucleu al Mișcării Europene și o Asociație Europeana a cadrelor didactice”. Dar, autorul ne spune cu regret că nu a găsit atunci înțelegerea necesara la organele de conducere locale. Urmează apoi epistole de la Luca Pițu, Adrian Alui Gheorghe, Gh. Macarie, V. Gavrilescu, Maria Cogălniceanu, Adrian Horodnic, Sorin Dimitriu și Constantin Frosim, corespondenta din finalul căreia, reținem frumoasele cuvinte „Stimate domnule profesor Ionel Necula și Dragă Coleg întru Cioran, expresia celor mai alese sentimente de stimă și prețuire, ca și gratitudinea mea”.

La aceste frumoase cuvinte, adresăm și felicitările noastre, stimate Ionel Necula, pentru tot ce faceți și ne bucurăm să fim contemporani cu dumneavoastră.

Despre cea de a doua carte, „Spiritul băcăuan și neodihnele gândului lucrător”, într-un material următor.

 

Iancu Aizic

 

error: Content is protected !!