„Spiritul băcăuan și neodihnele gândului lucrător” – O nouă carte a scriitorului Ionel Necula

 

După ce în urmă cu puțin timp am analizat volumul „Ultimul epistoler”, al profesorului Ionel Necula, vom lua în considerare cea de a doua carte, intitulată „Spiritul băcăuan și neodihnele gândului lucrător”. Este apărută în anul 2020, la Editura StudIS din Iași, are coperți cartonate, colorate și un număr de 164 de pagini,

Pe ultima copertă autorul spune printre altele: „M-am aplecat asupra literaturii ce se pritoceste în diferite arealuri din Galați, Vrancea, Buzău, Prahova, Iași sau București și acum a venit rândul județului Bacău, un spațiu de cultură productiv și cu multe valori literare de referință”.

Deschizând volumul, aflăm faptul că „axul cardanic al promovării vieții spirituale a Bacăului a fost și a rămas Revista Ateneu”, dar puțină lume știe că această revistă fost ctitorită la Tecuci, unde de fapt au apărut și primele două numere, în anul 1923, când profesorul  Grigore Tăbăcaru a fost suspendat de la Facultatea de litere și filosofie din Iași și trimis la Tecuci, ca profesor la Școala Normală din localitate.

Cartea se deschide cu un triptic „Vasile Pârvan”, născut la 22 septembrie 1882 în satul Perciu din fostul județ Tecuci. Acesta a făcut apoi liceul la Bârlad, după care Facultatea de litere și filosofie la Universitatea din București, având ca profesori, printre alții, pe Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Titu Maiorescu sau Constantin Rădulescu-Motru. La 29 de ani devine membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1913 devine titular, fiind cel mai tânăr membru al Academiei. A conferențiat în numeroase orașe din țară dar și  la Roma, Berlin, Paris sau Oxford.

 Urmează apoi materialul intitulat „Ștefan Zeletin în căutare de premize filosofice” iar sub titlul „Lirism cu glazură bacoviană” apare materialul „George Bacovia și reabilitarea senzației”, unde sunt analizate unele poezii cum ar fi „Note de toamnă”, „Seara”, „Jurnal”, „De iarnă”, „Scântei galbene”, „Toamna” și altele.

În continuare, Dumitru Brăneanu este considerat „poetul de la brazdă”, iar Ion Prajisteanu „poetul în încercuire”.

Despre Calistrat Costin aflăm mai multe din tableta intitulată „Calistrat Costin și disconfortul de existență”. Urmează apoi materialul intitulat „Georgeta Mircea Cancicov într-o monografie secvențială”, de unde aflăm faptul că aceasta s-a născut în satul Poeni, din fostul județ Tecuci, iar harnicul cercetător al geografiei spirituale tecucene G.G. Ursu, în prețiosul său studiu „Tecuciul literar” din anul 1943 a subliniat acest lucru și a integrat-o în arealul tecucean.

Urmează comunicarea intitulată „Criticul incomod Grigore Codrescu”, urmat de materialul „Calistrat Costin”, monografiat, după care se revine la Grigore Codrescu. Se continuă apoi cu „Nicolae Matei și critica de întâmpinare” și „Cristina Ștefan în ipostază de critic”.  Se continuă cu Ion Machidon și materialul intitulat „Marius Manta, prototip al setei de lectură”.

La pagina 102, găsim tabletă intitulată „Ghica Vasile”, monografiat, unde îndrăgitul autor de aforisme tecucean apare în monografia  semnată de harnicul  scriitor  Petre Isachi intitulată „La porțile aforismului”, realizată la Editura Andreas București, în anul 2018.

Subcapitolul „În vizor epica băcăuană” se deschide cu „Cristina Ștefan în ipostază narativă” și se revine la „Mihai Nicolae, prozator”. Apoi, Victor Mitocaru ne este descris ca „un călător prin Dacia Felix”, iar la pagina 117 găsim materialul intitulat „Senzațional”.

„Familia Eminovici avea rude la Bacău”, material din care aflăm faptul că un profesor  renumit din Piatra Neamț – Epure, vorbește despre Calistrat Hogaș și pune în circulație, publică, o ipoteză conform căreia Veronica Micle își petrecea verile la Tecuci și firește, Eminescu o vizita cu regularitate.

În continuare, din cartea semnată de Mariana Velisar Codrescu, intitulată „Povestea  adevărată a străbunicilor  Safta – Jurăscu – Dumitrache – Velisar”, apărută la Editura Ateneul Scriitorilor din Bacău, în anul 2015, aflăm, având toate dovezile la vedere, că genealogic se înrudește cu  Raluca, mama lui Eminescu. De altfel, în volumul lui Ion Roșu – „Legendă și adevăr în biografia lui Mihai Eminescu”, există o diviziune specială dedicată Neamului Jurășeştilor în care se confirmă multe dintre mărturiile Marianei Velisar-Codrescu.

Cartea continuă cu Ion Lupu, un scriitor „traversat de friguri istorice”, urmat de un interesant dialog între Ion Prăjişteanu și scriitorul Ionel Necula, din care remarcăm părerea distinsului profesor Necula despre învățământul românesc postdecembrist.

Lucrarea de față se încheie  cu un necrolog dedicat lui Sergiu Adam, născut la Cosmești – Tecuci, la 16 iulie 1936, urmând apoi Liceul „Constantin Negruzzi” din Iași și apoi Facultatea de Filologie – Istorie, tot la Iași, membru al USR Filiala Bacău. Ultimul material, intitulat „Și valorile se trec spre neant”, este dedicat decesului reputatului medic și om de cultură C.D. Zeletin, Cetățean de Onoare al Municipiului Tecuci.

În final, găsim materialul intitulat „În loc de postfață”, realizat de autor și care se încheie cu frumoasele cuvinte „Îmi place să cred că ceea ce a rezultat  din aceste repetate aplecări asupra creației pritocite în spațiul cultural băcăuan este o carte  cu prieteni, o simplă dispunere a prieteniei intelectuale”.

Iar noi spunem „Da, maestre, dar este mult mai mult decât credeți, este o lucrare, la fel ca toate celelalte scrise de dvs., care își va avea locul bine stabilit în Istoria literară, cel puțin a Moldovei”. Felicitări pentru tot ce faceți, mai ales pentru că știu că pe masa de lucru se află alte lucrări care își așteaptă drumul spre tipar.

 

Iancu Aizic

 

error: Content is protected !!