Şi a fost ediția a IV-a

 

Pe harta culturală a țării, Tecuciul a însemnat ceva datorită celor trei festivaluri de importanță națională: Festivalul național de poezie Costache Conachi, Colocviile naționale de filosofie Ion Petrovici, Festivalul internațional al Aforismului, ajuns la Ediția a IV-a.

Cum primele două, aflate sub patronajul Casei de Cultură au fost ratate datorită pandemiei și a lipsei fondurilor necesare, n-a mai rămas decât cel al aforiștilor care s-a desfășurat, într-o formulă restrânsă, dar s-au desfășurat și țara a aflat de el prin accesarea pe youtube.

S-a dovedit încă odată că instituțiile de stat (Casa de cultură), o spun cu mare tristețe, s-a arătat și de data acesta depășită în capacitatea ei de a inventa și de a-și propune soluții și formule adecvate condițiilor noi, impuse de pandemie. Și cum maladia va dăinui încă mulți ani de aici încolo, mi se pare că asistăm la moartea lor de moarte bună. Va plânge cineva la dispariția lor? Poate doar cei ce s-au regăsit în activitățile ei. Adică nimeni.

Va fi mai bine fără această instituție în patrimoniul cultural al orașului? Cum să fie mai bine?  Am regretat totdeauna când foarfeca bugetară a tăiat din bugetul cultural, dar știu valoarea banului public, a bugetului, știu cât de trebuincios ar fi în alte domenii, și ce minuni s-ar putea face cu aceste miliarde, dacă li s-ar da o altă întrebuințare.

Oricum, atunci când se va pune problema reorganizării instituției, din personalul existent acum la Casa de cultură nu cred că mai poate fi păstrat cineva. Prea s-au obișnuit să primească salariu fără să facă nimic și va fi greu, de nu cumva imposibil, de antrenat într-o direcție eficientă, în acțiuni de ținută intelectuală, care să reclame implicare, clarviziune și spirit organizatoric.

Este lucru verificat că dacă nimeni nu are nevoie de o instituție, atunci ea devine inutilă și poate să dispară. Cine n-a înțeles un lucru atât de simplu, n-a înțeles nimic din  destinul unei instituții de cultură și cine n-a înțeles nimic din destinul unei instituții de cultură și din funcțiile ei în viața unei comunități, nu poate fi nici salariatul ei.

 

Ionel Necula

 

One thought on “Şi a fost ediția a IV-a”

  1. Nu pot decât să salut implicarea maestrului Necula în viața cetății. Însă trebuie să fac o prezizare. După știința mea în spațiul public tecucean nu s-a pus problema desființării Casei de cultură. Este adevărat că există mai multe proiecte de reorganizare a activității culturale din oraș. Unul dintre acestea vizează înființarea unui Centru Cultural ce ar urma să coordoneze în mod eficient activitatea celor 3 instituții de cultură subordonate C. L., printr-un manageriat comun. Desființarea unor posturi de conducere, plătite regește, nu înseamnă desființarea instituțiilor. Sunt și eu de acord că nu poți face cultură cu strungari, lăcătuși, croitorese și vânzătore de frigidere și mașini de spălat. Am speranța că noul primar va găsi cele mai bune soluții pentru a revitaliza viața culturală a Tecuciului, apelând, de ce nu, și la sfaturile oamenilor de cultură din oraș.

Comments are closed.