Festivalul Internaţional al Aforismului la prima ediţie

 Joi, 5 octombrie 2017, la Tecuci, Ateneul Fundației Pelin a găzduit deschiderea oficială a primei ediţii a „Festivalului Internaţional al Aforismului – pentru românii de pretutindeni”. Au fost de faţă personalităţi de seamă ale literaturii tecucene, iubitori de aforisme dar şi numeroşi elevi conduşi de distinşii lor profesori, ca un adevărat omagiu adus Zilei Educaţiei.

Manifestarea a fost deschisă de iniţiatorul şi coordonatorul festivalului, profesorul Vasile Ghica, amintind că principalii organizatori sunt Fundaţia Pelin și Primăria Tecuci.

 Profesorul Ghica începe prin a spune că ne aflăm în minunatul spaţiu al Fundaţiei Pelin specificând şi faptul că a pus în titulatura festivalului şi cuvintele – pentru românii de pretutindeni – pentru a angrena toţi iubitorii de aforisme de pretutindeni. Se arată în continuare faptul că în sală sunt elevi fruntaşi de la diferite şcoli din municipiu, participanţi la diferite olimpiade şcolare şi care au revenit cu importante premii.

Prof. Ghica spune că în trecut, olimpiadele erau intitulate Tinerimea Olimpică iar atunci când elevii reveneau acasă cu mari premii, erau aşteptaţi la gară de primar cu trăsuri şi plimbaţi prin oraş pentru ca toţi să îi cunoască şi să-i aprecieze. Dacă astăzi avem un număr redus de olimpici, în trecut numărul acestora ajungea şi la 80 % din totalul elevilor.

 Revenind la faptul că acest festival are titulatura de – români de pretutindeni, această remarcă e şi pentru faptul că acţiunea se desfăşoară în apropierea sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire iar în concurs au fost înscrişi şi 18 concurenţi din afara graniţelor, din SUA, Canada, Franţa, Italia. Printre membrii juriului s-a aflat şi renumitul academician Nicolae Dabija din Moldova iar preşedinte de onoare a fost renumitul om de litere, acad. Naji Naaman, din Liban, ţară cunoscută în trecut sub numele de Fenicia şi având o vechime de peste 7000 de ani. Renumitul om de litere libanez s-a născut la data de 19 mai 1954, este un mare om de cultură, având până acum scoase de sub tipar 78 de cărţi în 44 de limbi şi principala lui deviză în scriere şi în cultură este „Orice om trebuie să aibă acces gratuit la cultură”.

 Invitat să ia cuvântul, distinsul oaspete, prin vocea translatoarei prof. Lidia Costea, începe prin a mulţumi „Fundaţiei Pelin”, respectiv domnului Doru Eugen Pelin pentru implicarea în această acţiune, mulţumind apoi şi iniţiatorului concursului, prof. Ghica. Ne spune că este mândru de titulatura ce o poartă şi anume „nebunul culturii gratuite”. Aflăm că primul volum l-a publicat în anul 1979, intitulat „25” iar din anul 1981 lucrează ca redactor special la diferite publicaţii literare. Se arată faptul că în Liban există mai multe religii, Libanul fiind considerat „o mică Grecie”, arătând şi că în general „Cultura face peste tot pace”.

 O altă idee desprinsă din cuvântul invitatului este aceea că „este bine în viaţă să îţi aminteşti şi de cel mai mic rău făcut cândva, cuiva” şi să încercăm să iertăm oricând şi pe oricine care ne-a greşit, poate neintenţionat.

Autorul are acum cărţi scoase în peste 60 de limbi şi ne aminteşte de cartea „Oază de nisip” scrisă de Valeriu Butulescu. Autorul oferă o carte prof. Lidia Costea.

Revenit la microfon prof. Ghica ne reaminteşte faptul că invitatul nostru de azi a străbătut planeta în lung şi în lat.

Se trece apoi la întrebări adresate ac. Naji Naaman, prima întrebare venită de la o elevă la care invitatul a răspuns foarte frumos. La întrebarea venită din public „ce vă inspiră mai mult?” răspunsul a fost „în orice fapt de viaţă poţi găsi un motiv de a-l descrie frumos”.

 O întrebare interesantă a venit chiar de la prof. Ghica, respectiv „câţi din elevii din sală, după terminarea studiilor vor să rămână în ţară?” iar răspunsul a fost cât se poate de descurajator. Prof. Ghica spune că în ultimii ani peste 300.000 de români au părăsit ţara stabilindu-se în alte părţi.

Invitatul special ne spune că a fost şi în Armenia, ţară cu 3 milioane de locuitori şi chiar Libanul cu 3,5 milioane de locuitori şi găsim și acolo plecări din ţară dar parcă e mai bine să trăim mai săraci în ţara noastră decât să fim străini în ţară străină.

Prof. Ghica arată în continuare că şi în trecut ţara noastră a avut perioade grele, dar populaţia a învins greutăţile.

Prof. Denisa Nicolau de la CNSH îl roagă pe invitat să vorbească despre situaţia culturii şi educaţiei, aflând de la invitat lucruri foarte interesante. La întrebarea prof. Ghica adresată invitatului „Vom putea oare stăpâni terorismul ?”, invitatul a răspuns zâmbind „cred că doriţi să nu mă mai întorc în Beirut”.

 Prof. Ghica aduce o altă interesantă temă de discuţie „ce putem face pentru a creşte la elevi dorinţa şi spiritual pentru lectură”. Aici se arată că Finlanda este la cel mai înalt standard în privinţa educaţiei.

Redactorul Aizic Iancu întreabă pe prof. Ghica unde, când şi cum l-a cunoscut pe ac. Naji Naaman, răspunsul venind că s-au cunoscut în anul 2013 când la Beirut a fost un concurs de aforisme unde, din 1450 concurenți, dânsul a obţinut un importat premiu devenind membru al acestei fundaţii care i-a tipărit şi un volum în 3 mii de exemplare, în timp ce la noi o carte apare în circa 200 exemplare.

 În final prof. Ghica reaminteşte faptul că ne aflăm acum într-un spaţiu care în urmă cu câţiva ani era un simplu depozit şi prin multă dăruire, consum de efort, de timp şi de finanţe, a fost transformat depozitul în acest frumos ateneu pentru public şi nu o casă personală de vacanţă, dăruind astfel totul pentru cultura tecuceană. Prof. Ghica vorbeşte în încheiere de valenţele Tecuciului, astăzi capitala aforismului după ce este și capitala cercetăşiei iar în primul război mondial aici a fost şi un comandament.

Şi astfel s-a încheiat prima zi a festivalului.

Cea de a doua zi a Festivalului a fost deschisă la Ateneu de către prof. Ghica, care după ce a făcut o scurtă analiză a evenimentelor din ziua trecută a repartizat scriitorii şi invitații speciali la diferite şcoli şi licee din municipiu, respectiv la Şcolile „Ion Petrovici”, „Elena Doamna”, „Dimitrie Sturdza”, „Iorgu Iordan”, Colegiile „Spiru Haret”, „Calistrat Hogaș”, Agricultură și Economie şi Liceul  „Ovid Caledoniu”.

 Am participat alături de scriitorul şi jurnalistul Victor Cilincă, scriitorul Constantin Ardeleanu și scriitorul Petrescu-Redi Nicolae la şcoala „Dimitrie Sturdza” unde am fost aşteptaţi de prof. Raluca Gabor, prof. Claudia Ghica şi alte cadre didactice care ne-au condus în amfiteatrul şcolii, acolo unde ne aşteptau elevii.

Raluca Gabor, directorul şcolii a urat „bun venit” invitaţilor participanţi la Festivalul aforismului, prezentându-ne şi pe prof. Eleonora Stamate: „Ne bucurăm că aţi ales să ne vizitaţi această şcoală care îşi are rădăcinile în prima jumătate a sec. IX. Şcoala deţine şi titulatura de Școală verde. Avem aici elevi foarte buni, participanţi la diferite olimpiade şcolare și obţinând rezultate foarte bune”.

Se vorbeşte apoi de activitate profesorală a domnului Ghica care în perioada 1991-1998 a fost inspector şcolar, amintind şi de bogata lui activitate.

 În continuare a luat cuvântul prof. Claudia Ghica vorbind despre activitatea şcolară dar şi de faptul că la această şcoală a activat prof. Eleonora Stamate, coordonatoare a cenaclului „Ştefan Petică” şi conducătoare a revistei „Tecuciul literar-artistic”.

A urmat apoi un program artistic prezentat de mai mulţi elevi, începând cu Nicoleta Capotă la chitară, Ioana Coşeriu şi Aurelia Bejan, aceasta recitând o poezie de Eleonora Stamate. Alesia Munteanu a cântat piesa „Eminescu” pentru că apoi revenind la aforisme să îl reţinem pe cel al marelui Garabet Ibrăileanu „Timpul nu trece, noi trecem prin timp”. Am mai apreciat aforisme semnate de Tudor Muşatescu şi am urmărit la pian elevele Dinu Alexandra şi Beatrice Anghel. Au mai participat elevii Alex Baicu, Andreea Popa, Maria Postolache, Teodora Mazilu şi Tudor Bujoreanu.

 A luat apoi cuvântul prof. Eleonora Stamate spunând printre altele că se bucură că a revenit în această şcoală şi în acest amfiteatru de care o leagă multe amintiri: „Aici am avut şi o formaţie de teatru, Satiricon, care a obţinut numeroase premii, iar dintre elevii de aici am scos şi un actor, Andrei Răileanu. În cenaclu am avut şi pe eleva Bianca Mădălina Partenie, astăzi elevă în ultimul an la CNSH, recunoscută poetă, autoare de carte. Am petrecut aici 40 de ani şi am avut rezultate foarte bune rămânând prietenă cu multe profesoare”. Prof. Stamate vorbeşte şi de biblioteca înfiinţată de dânsa la Cârlomănești, plecând de la 3000 de volume ajungând astăzi la 30.000. În încheiere ne vorbeşte de ultimile ei apariţii, respectiv „Drumul destinului” şi „Metamorfozele sinelui”.

Dintre invitaţi a vorbit scriitorul bucureştean Constantin Ardeleanu, apreciind activitatea de aici. A mai vorbit poeta Paula Codian din Constanţa, îndemnând elevii să iubească literatura. Mihaela Tudor din Bârlad spune printre altele că a asistat la o activitate cu totul deosebită demnă de laudă. Aprecieri au veni şi de la jurnalistul gălăţean Victor Cilincă.

 După pauza de masă de la ora 14, activitatea s-a mutat la sediul Protoieriei Tecuci, unde gazda, prof. Ghica, a solicitat invitaţilor să prezinte câte 10 aforisme, reamintind faptul că aforismul a ajuns astăzi în toate comunităţile româneşti din lume.

Au citit scriitorii: Ghe. Andrei Neagu din Focşani, Pompiliu Comşa di Galaţi, Alina Breje din Torino – Italia, Petru Andrei din Bârlad, Gheorghe Gurău din Galaţi, C-tin Ardeleanu din Bucureşti, Mircea Oprea, după care prof. Ghica a citit o frumoasă poezie găsită în rănița unui luptător din primul război mondial intitulată „Nu plânge Maică Românie”.

Au fost apoi premiate cadrele didactice care s-au ocupat de pregătirea elevilor, respectiv profesoarele Daniela Niculescu de la Șc. nr. 4, Claudia Ghica de la Șc. nr. 10, Elena Jalbă de la Șc. nr. 11, Vicenţiu Badiu şi Rodica Cristovici de la CNSH, Corina Olaru de CNCH.

 Poetul Valeriu Butulescu a prezentat  aforismul „Era un şef care putea să ia singur chiar şi deciziile colective”. A luat apoi cuvântul, și a citit din aforismele lui, Ionuţ Caragea, vicepreşedinte al scriitorilor români din Canada.

Tot la Protopopiat s-a ţinut un moment de reculegere în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial şi nu numai.

Reveniţi la Ateneul Fundației Pelin, prof. Ghica începe să vorbească despre viaţa muzicală a Tecuciului, care a cunoscut o perioada de glorie pentru ca apoi să intre într-o perioadă mai critică. În ultimul timp prin Clubul elevilor Tecuci, coordonați de profesorii Alexandra Manolache şi Olimpiu Zăgrean, elevii au obţinut numeroase premii importante la concursurile din ţară şi de peste hotare. Acum au interpretat la pian elevii Ana Maria şi Matei Arhire, Alexandra Manoliu şi Luiza Gao.

 Revenit la microfon profesorul Ghica reaminteşte invitaţilor nume mari de personalităţi tecucene cum ar fi Calistrat Hogaş, Iorgu Iordan, Gheorghe Petraşcu, Ion Petrovici şi alţii, consemnând şi faptul că Tecuciul avea 14 membri ai Academiei Române.

A luat cuvântul scriitorul gălăţean Theodor Parapiru, membru al juriului, amintind faptul că aforismul şi epigrama nu acceptă banalitatea. Invitată la microfon, poeta şi traducătoarea Alina Breje dă citire mesajului doamnei Anna Antolise, preşedinte al Asociaţiei italiene pentru aforisme, după care este invitat la cuvânt ac. Naji Naaman, preşedinte de onoare al festivalului, acesta spunând „Eu nu vorbesc despre operele mele, pentru că operele vorbesc de mine. Eu nu am ştiut până acum unde e pe harta Tecuciul, dar acum vă spun că acest oraş va fi mereu în sufletul meu”.

 Despre activitatea ilustrului invitat a vorbit scriitorul Valeriu Butulescu, după care acesta a fost premiat de onoratul invitat. Despre „cultură gratuit” a vorbit în continuare scriitorul gălăţean Theodor Parapiru, spunând că Tecuciul are acum un câştigător real, pe profesorul Vasile Ghica. Aprecieri asupra festivalului a făcut şi scriitorul Ionuţ Caragea.

Invitat să ia cuvântul primarul Cătălin Hurdubae, începe prin a mulţumi pentru invitaţia primită, zicând că va sprijini oricând cultura tecuceană.

Aprecieri asupra festivalului au venit şi de la scriitorul gălăţean A. G. Secară, membru al juriului.

 Trecându-se la premii, se acordă:

Premiul Revistei „Axis Libri” Galaţi oferit de A. G. Secară domnului Emil Dinga, fost ministru al mediului.

Premiul Revistei „Salonul literar” a revenit concurentului Francois Vaucluse din Austria.

Premiul Revistei „Literatură şi artă” Chișinău a revenit scriitorului Pompiliu Comşa din Galaţi.

Premiul revistei „Meridianul Cultural Românesc” – Alina Breje, Italia.

Premiul Revistei „Spaţii culturale” a revenit scriitorului tecucean Dan Movileanu din Tecuci.

Premiul Special „Ovid Caledoniu” a revenit scriitorului Victor Martin din Cărbuneşti – Gorj.

 Premiul Special „Mihail Manoilescu” a revenit scriitorului George Budoi din Bucureşti.

Premiul Special „Calistrat Hogaș” a fost obţinut de Viorel Vintilă din California.

Premiul Special „Efim Tarlapan” a fost obţinut de Gheorghe Gurău din Galaţi.

Premiul Special „Costache Conachi” a fost obţinut de scriitorul Nicolae Mareş.

Premiul Special „Hortensia Papadat Bengescu” a fost obţinut de Lucian Velea.

Premiul Special „Alexandru Mironescu” a revenit concurentului Ionel Cuzuioc din Republica Moldova.

 Premiul Special „Ion Petrivici” a fost obţinut de scriitorul C. Ardeleanu din Bucureşti

Premiul Special „Mihai Pauline” a fost obţinut de scriitorul Ionuţ Caragea din Oradea.

Menţiuni au revenit concurenților Ion Mâţu din R. Moldova, Paula Adriana Cozian (Pop) și Theodor Dume.

Premiul III a revenit scriitorului George Geafir.

Premiul  II a fost obţinut de Dan Surducan din Braşov.

Premiul I a revenit scriitorului Nicolae Petrescu Redi din Ploieşti

Premiul I – ex-aequo, scriitorului Mircea Oprea.

 Trofeul festivalului, intitulat „Sapiens Piroboridava”, a revenit scriitorului Valeriu Butulescu, care a spus că îl dedică scriitorului Alex Ştefănescu.

Invitatul special, Naji Naaman, a oferit o carte şi o diplomă primarului Cătălin Hurdubae, acesta devenind membru pe viaţă al asociaţiei ce o conduce.

Aceleaşi diplome au fost înmânate organizatorilor Vasile Ghica şi Doru Pelin.

Sponsorii activității au fost Agrimat SA Matca și Compania Oprea SRL.

 

Autor: Iancu Aizic