Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

 

Creştinii ortodocşi sărbătoresc vineri, 6 ianuarie, Botezul Domnului în apele Iordanului, o sărbătoare cunoscută sub numele de Bobotează.

Astăzi, în ajun, şi în ziua Bobotezei, în toate bisericile vor fi sfinţite butoaie cu agheasmă mare la care credincioşii ortodocşi să vină şi să ducă în casele lor apa sfinţită.

Există mai multe obiceiuri în preajma sărbătorii Bobotezei pe care creştinii ortodocşi le respectă. În primul rând, în ziua Bobotezei şi încă opt după aceea se ia agheasmă mare în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, şi în aceeaşi perioadă nu se spală haine nici la mână şi nici la maşina de spălat, pentru că se crede că astfel se tulbură apele Iordanului.

Agheasma mare mai este folosită de către credincioşi pentru a stropi prin casă, după ce au primit în zilele premergătoare Bobotezei preotul în gospodăriile lor, care a venit să binecuvânteze casa pentru anul care vine.

Totodată, se crede că apa sfinţită luată acum are puteri miraculoase şi că ea nu se strică niciodată. În multe localităţi, preotul se duce la apa care trece prin sat sau prin oraş unde aruncă o cruce ce va fi adusă la mal de unul dintre bărbaţii care sunt dispuşi să se arunce în apele îngheţate, considerându-se că cel care va scoate crucea din apă va avea parte de noroc în tot anul care urmează.

Se spune în popor că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, ele legându-şi pe inelar un fir roşu, de mătase, şi o bucăţică de busuioc, pe care îl vor pune şi sub pernă pentru a-şi visa ursitul.

În această perioadă există şi grupuri de colindători care îl însoţesc pe preot strigând Kira Leisa, adaptarea în română a unei expresii greceşti care înseamnă „Doamne miluieşte“.

 

sursa: internet