Purimul, sărbătoarea evreiască, s-a celebrat în zilele de 6 și 7 martie în acest an
Purim-ul – פורים este una dintre cele mai gustate sărbători evreiești, datorită imensei victorii obținută de o împărăteasa neînfricată, o tânăra evreică (crescută de un văr la fel de neînfricat, Mordechai sau Mardoheu), care nu și-a mai iubit viața atunci când poporul ei a fost în teribilul pericol de-a fi linșat de lucifericul Haman.
Povestea Esterei (numele evreiesc era Hadassa = ebr. mirt) se poate găsi în Cartea Esterei, una dintre Cărțile Tanach-ului (sau Vechiul Testament). Cartea are un îndoit scop. Ea a fost scrisă din dorința de a arăta cum a fost salvat poporul evreu, prin protecția lui Dumnezeu, de la o pieire iminentă, prin mijlocirea pe viață și pe moarte a împărătesei Estera. Numele lui Dumnezeu nu este menționat niciodată în această Carte a Bibliei (deseori creștinii sunt contrariați de acest lucru), însă Prezența Creatorului se resimte în fiecare verset, în fiecare Cuvânt, pe tot cuprinsul desfășurării momentelor subiectului (suntem într-o proză ușoară, volubilă, în care sentimentele trăiesc și visează împreună cu personajele).
În al doilea rând, Estera a mai fost scrisă și pentru a oferi o consemnare și un cadru istoric ale sărbătorii israelite Purim (3: 6-7 ; 9: 26-28). În felul acesta trebuia să se păstreze vie amintirea acestei izbăviri a poporului evreu din Persia, în special pentru generațiile viitoare (comparabilă ca intensitate a trăirii – deși într-o gamă mai majoră – cu Pesach-ul și Yom Kippur).
În Carte este, de asemenea, menționată și obligația de a respecta anual sărbătoarea Purim (9: 24; 28:32). Deși autorul Esterei nu este cunoscut, din conținutul Cărții reiese în mod evident că el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Sușă, și cunoștea amănunte despre împăratul Ahasveros; acestea toate demonstrează că scribul a trăit probabil în Persia, în decursul perioadei descrisă în Meghilat.
Comunitatea evreiască din Tecuci, și nu numai, a marcat ieri, 7 martie 2023 această sărbătoare la Sinagoga de pe strada Bran. Președintele comunității, Iancu Aizic, a invitat alături de membrii activi și reprezentanții Muzeului, Casei de cultură, profesori, scriitori, preoți, consilier local Vladimir Radu ș.a.
După prezentarea evenimentului de către Iancu Aizic, cei prezenți au fost invitați la dulciuri de casă specifice acestei zile. Melodia care a însoțit acest eveniment de Purim a fost „Să fie pace în lume!”.
