Motivele legate atât de propagandă cât și de conjunctura istorică au condus la subestimarea importanței războiului româno-maghiar din 1919. Mai mult, până la publicarea lucrării noastre din 2017, tecucenii, și nu numai ei, nici măcar nu erau conștienți de rolul crucial jucat de Brigada 4 Roșiori Tecuci, formată din Regimentele 6 și 11 Roșiori, în timpul acestui conflict.
Fără îndoială, momentul de glorie al cavaleriștilor tecuceni l-a constituit ocuparea Budapestei în seara zilei de 3 august 1919. Conform relatării lui Iuliu Mezei Câmpeanu, intrarea trupelor române în Budapesta a avut loc după ora 19, când „generalul Rusescu primeşte defilarea trupelor la intrarea lor în Budapesta. Bravura eroului general, care a ocupat capitala maghiară numai cu trei escadroane de roşiori, va fi înscrisă cu slove de aur în istoria neamului românesc”.
A doua zi, la ora 8 dimineața, generalul Gheorghe Rusescu consemna în jurnalul de operații al Brigăzii 4 Roșiori Tecuci: „Forțele cu care sunt în oraș sunt: 3 escadroane cu două grupuri de mitraliere – Regimentul 6 Roșiori și o secție A.C. [Artilerie Călăreață]. Încă de ieri dimineață, 3 august, toate comunicațiile spre Budapesta au fost interceptate…
Populația este liniștită, binevoitoare sosirii noastre. Ne-au primit cu aclamație, cu bine am venit, Trăiască România….
Actul istoric de intrare a Armatei Române în Budapesta va rămâne, căci chiar dacă voi primi ordin de retragere, voi primi defilarea detașamentului ce am în fața Parlamentului Ungar”.
După ce a fost înlăturat de la comanda Brigăzii 4 Roșiori, pentru că a intrat în Budapesta fără ordin, generalul Gheorghe Rusescu s-a întors în țară și, pe 6 august 1919, aflat în gara din Arad, a oferit pentru ziarul „Românul” următoarele informații referitoare la intrarea armatei române în Budapesta: „Dintre trupele române, cari înconjuraseră Budapesta, prima unitate care și-a făcut intrarea în oraș, la 3 august, a fost Brigada 4 de cavalerie [corect Brigada 4 Roșiori ad. n.], sub comanda domnului general Rusescu. Înainte de a intra în Budapesta, această brigadă, o delegație maghiară a guvernului Peidl, a cerut ca armata română să nu intre în oraș. Generalul comandant a răspuns că la cea mai mică rezistență va bombarda capitala. La orele 4 și 30 de minute, unitățile Brigăzii 4 Roșiori, de-a lungul străzii Ulloi, a pătruns în centrul Budapestei… După ce domnul general Rusescu intrase cu trupele sale în Budapesta, guvernul maghiar, prin președintele său, domnul Piedl, l-a invitat la un consiliu de miniștri. Domnul general și-a așezat întâi trupele în poziție de atac, apoi s-a dus cu automobilul la Consiliul de Miniștri. Acolo, guvernul socialist i-a cerut din nou ca trupele române să părăsească Budapesta. Domnul general însă, conform ordinului ce avea, a refuzat categoric să mai stea de vorbă asupra acestei chestiuni și a cerut ca imediat să i se pună la dispoziție cazarma Josef și altele. La intrarea trupelor române, un imens public asista pe străzi și arunca flori în calea oștirii care i-a adus libertatea. Domnul general Rusescu ne mai spune că în 3 august a fost dezarmat complet întreg Corpul I din Armata Roșie maghiară la Cegled. Armele au fost depuse în fața Brigăzii 4 Roșiori. S-au capturat artilerie, enorme cantități de muniție și altele”.
Astfel, ironia sorții a făcut ca, „printr-un act temerar” al generalului Gheorghe Rusescu, Budapesta să fie ocupată cu doar trei escadroane, în ciuda faptului că, așa cum menționează într-un raport generalul Constantin Cristescu, „dușmanul ne-a amenințat totdeauna de a ne ocupa capitala numai cu un escadron de honvezi”.
La finalul acestor evocări, prezentăm povestea fotografiei în care a fost imortalizat generalul Gheorghe Rusescu.
Iuliu I. Mezei Câmpeanu relatează că, după întâlnirea cu oficialitățile maghiare, generalul Rusescu a plecat la Buda pentru a inspecta un depozit de armament. Pe traseu, mașina a avut o defecțiune și, până când aceasta a fost remediată, generalul avea să fie fotografiat pe Arcadele din Buda (Halaszbastya), cu privirea îndreptată spre parlamentul maghiar. De pe această fotografie, generalul Rusescu a făcut mai multe reproduceri, care au fost dăruite camarazilor săi, la 3 august 1920.
Pe fotografia respectivă, generalul Gheorghe Rusescu a notat: „Eroilor din al 6 și 11 [Regiment de] Roșiori, cu care Brigada IV Roșiori a cucerit acest oraș, și primul regiment și-a luat cantonarea de ocupare în Budapesta în seara zilei de 3 august 1919”.
Pentru faptele lor de eroism săvârșite în timpul campaniei militare din Ungaria, Regimentele 6 și 11 Roșiori Tecuci au fost distinse cu ordinul „Steaua României” cu spade, clasa a V-a. De asemenea, la întoarcerea în Tecuci, autoritățile și populația i-au întâmpinat „cu o deosebită măreție” pe bravii cavaleriști ai Brigăzii 4 Roșiori.
Astfel, povestea acestor viteji tecuceni rămâne adânc înrădăcinată în memoria noastră colectivă. Războiul româno-maghiar din 1919 nu poate fi uitat, iar Brigada 4 Roșiori Tecuci și-a câștigat un loc de cinste în paginile glorioase ale istoriei neamului nostru. O amintire care trebuie să fie întreținută și cinstită, atât de noi, cei de astăzi, cât și de generațiile viitoare, deoarece, în lumina amintirii lor, vedem strălucind curajul și devotamentul eroilor care au adus demnitate și cinste României.
Daniel Bradea
(Sursa: „Tecuci, file de istorie”, vol. 3, Editura StudIS, Iași, 2021.)
