Vineri, 14 iulie 2017, sala Sudio a Casei de Cultură a municipiului Tecuci a găzduit o interesantă întâlnire cu apreciatul gazetar, om de televiziune şi de sport, Grigore Cartianu. Acesta s-a născut la 27 ianuarie 1969 la Brădiceni, comuna Peştişani judeţul Gorj şi este absolvent al Facultăţii Tehnologia Construcţiilor de Maşini, din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti.
Are numeroase cărţi realizate din care enumerăm „Codul Muncii pe înţelesul tuturor”, „Miracolul din noiembrie”, „Sfârşitul Ceauşeştilor”, „Crimele Revoluţiei”, „Teroriştii printre noi”, „Cartea revoluţiei”, „Jurnalul unui puci ratat” şi altele. De asemeni, a scos şi o carte despre sport dedicată „Regelui” şi intitulată simplu „Hagi”.
Este cunoscut şi ca om de sport, lucrând la „Sportul Românesc” între anii 1996-1997 şi „ProSport” între anii 1997-2002. Este binecunoscut şi ca om de televiziune, apărând atât la emisiuni sportive cât şi la „Nasul” TV unde deţine rubrica „Cronică de noapte”. A fost apreciat şi pentru incitantul material intitulat „Scrisoare de la un lingău’’ către un nepreşedinte apărut în ziarul Adevărul din 30 septembrie 2016, fiind propus de ex-preşedintele Traian Băsescu din partea PMP pentru Primăria sectorului 6, dar refuzând categoric această ofertă.
Tema principală prezentată la această întâlnire a fost intitulată „Crimele Revoluţiei Române. Sângeroasa diversiune a KGB-iștilor din FSN”.
Gazetarul a intrat în sala Studio sprijinit într-o cârjă din cauza unei accidentări şi salutând pe cei prezenţi a refuzat microfonul motivând că poate fi oricum auzit. Invitatul şi-a început expunerea anunţând că va vorbi 45 de minute pentru ca apoi, alte 45 de minute, să fie destinate răspunsurilor la întrebări, dar activitatea a avut un timp dublu – trei ore.
Vorbitorul a început prin a mulţumi celor prezenţi pentru că acum, în această perioadă de vară, de munte, mare sau plimbări în parc, s-a răspuns invitaţiei de a participa la eveniment.
„Sunt acum, la Tecuci, oraşul generalului Victor Stănculescu, pe care îl consider a fi cu ascendenţă ceauşistă. Am venit la Tecuci direct de la Buzău, unde între orele 12-15 am vorbit buzoienilor, la Clubul Paris Caffe, iar de la Tecuci voi pleca spre Galaţi, Brăila şi Slobozia, pentru că aceste deplasări au devenit o tradiţie pentru mine şi vă mai mulţumesc încă odată pentru frumoasă surpriză ce mi-aţi făcut-o participând la acest eveniment.
Mă mândresc cu cele opt cărţi realizate de mine până în prezent, un DVD dar şi scenariul filmului documentar <<Moartea Ceauşeştilor. Trei zile până la Crăciun>>, în regia maestrului Radu Gabrea”.
Invitatul continuă prin a ne spune că în afara turneului prin ţară, cu această temă a avut un turneu de cinci săptămâni în Europa şi şapte săptămâni în America şi Canada, întâlnirile fiind realizate şi prin internet, adunându-se foarte mulţi români, mai ales la Los Angeles, Toronto sau Montreal.
„Lucrez în presa scrisă din anul III de facultate, de prin anul 1991, începând la Expres Magazin, condus de maestrul Ion Cristoiu, soţia mea fiind chiar nepoata maestrului Cristoiu. Cu maestrul Cristoiu am lucrat în perioada 1991-1996”.
Vorbind despre cărţi, ne spune că acestea au un destin trist, ele reprezintă o foarte mare cheltuială iar librăriile ajung să solicite până la 40 % din preţul cărţii.
„Colaborez acum cu Silviu Cioceanu, cel care se ocupă de distribuirea cărţilor. Dar cartea nu mai are mare căutare. Vreau să vă spun că dacă la un spectacol, de exemplu, trupa IRIS abia adună o parte de sală, Adrian Minune, cu manelele lui, umple total sala. Aici s-a ajuns acum. Vă mai spun că am avut la o întâlnire cu românii din Italia, la Milano, 60 de participanţi, în timp ce tot în Italia, într-o comună, au venit să mă asculte 300 de persoane.
Revenind la tema zilei, cărţile, aşa cum se vede, sunt toate dedicate Revoluţiei din decembrie 1989. Am lucrat la ele mai mulţi ani şi aduc şi acum mulţumiri regretatului regizor Radu Gabrea, care s-a stins din viaţă în acest an. Cărţile cuprin în mare parte evenimentele din perioada 22 – 25 decembrie 1989, perioadă în care Ceauşeştii au stat cu pază, fără telefon şi sub o atentă supraveghere”.
Vorbitorul nu este de acord cu cifra declarată de 60.000 de morţi la revoluţie şi se opreşte la perioada anilor 1987 când se accentuează lipsurile populaţiei la hrană, curent electric, apă şi altele. Se reaminteşte faptul că sfătuitorul principal al lui Ceauşescu, Gogu Rădulescu, a avut două mari erori – prima constând în faptul că în martie 1989, când s-au terminat de achitat datoriile externe, acesta l-a sfătuit să continuie cu economia pentru a strânge rezerve şi în continuare iar a doua idee greşită a fost cea din seara de 20 decembrie 1989, când Ceauşescu, întors la orele 15,30 din Iran, i-a spus acestuia că nu este izolat.
Primarul general de atunci al Bucureştiului, Barbu Pătrescu, a organizat acea adunare populară, rezultatul fiind binecunoscut.
Grigore Cartianu ne spune în continuare că revoluţionarii în viaţă pot fi consideraţi, cu adevărat, oameni norocoşi. Vorbind de Revoluţie, acesta o consideră a fi complot, provocare, revoluţie şi chiar, lovitură de stat.
Se aminteşte apoi rolul lui Ion Iliescu, Dumitru Mazilu, activitatea C.N. FSN şi se remarcă faptul că cei mai mulţi morţi la revoluţie au fost în ordine, la Bucureşti, Sibiu şi Timişoara. Vorbitorul continuă prin a ne spune că Ceauşescu a intrat în istorie ca un criminal. Se vorbeşte apoi de rolul celor din Televiziune, Teodor Brateş, Mihai Tatulici, amintindu-se şi de Dan Iosif.
La întrebări adresate au intervenit notarul Codruţ Manoliu, Tănase Dănăilă, Dan Vîţă, Aurel Scarlat şi Costel Pieptănaru, cel care în 1989 se afla în Braşov.
În final, autorul a oferit autografe pe cărţile pe care aceştia şi le-au procurat cu această ocazie.
A fost o întânire interesantă, plăcută şi care a mai rezolvat unele din neclarităţile revoluţiei din decembrie 1989.
Autor: Iancu Aizic