Pentru a nu mai exista problema câinilor comunitari, la Tecuci a fost înfiinţat un adăpost. Rolul acestui adăpost canin este de capturarea patrupedelor de pe raza municipiului, vaccinarea antirabică, sterilizarea, hrănirea, inventarierea, medicamentaţia acolo unde este necesar şi bineînţeles păstrarea unui mediu cât de cât îngrijit al locaţiei.
Există 120 de boxe care pot permite adăpostirea unui număr de 400 de câini.
Situaţia reală a padocului tecucean la momentul actual este critică. Voluntarii, grupuri de persoane române și restul din Anglia, Belgia, Finlanda, înştiinţează că capacitatea adăpostului a depăşit demult numărul maxim de câini, fiind adăpostiţi în prezent 700 de câini, din care aproape 90 sunt pui.
„Trimitem la interval de două săptămâni câte 200 – 244 de saci cu hrană, depinde de numărul câinilor, plus donaţii din Belgia. Primăria Tecuci nu cheltuie absolut nimic pe hrana câinilor.
Totodată, plătim zilnic două persoane sa meargă la adăpostul canin, inclusiv sâmbăta și duminica să hrănească câinii. Situația este devastatoare. Suntem un grup de persoane, trei români și restul din Anglia, Belgia, Finlanda. Situația este devastatoare la padoc. Capacitatea adăpostului a depăşit de mult numărul maxim de câini.
Se capturează zilnic. Paleții au fost scoși de către voluntarii noștri și stau în curte spălați tot de ei, pe banii noștri, de patru luni. Câinii dorm şi mănâncă pe cimentul plin cu urină și fecale. Noi asigurăm absolut toată hrana acelor câini”, informează voluntarul Simona Wrinn.
În acelaşi timp, Simona îndeamnă tecucenii să-şi sterilizeze animalele de companie: „Asistăm toţi, paşnici, la un măcel îngrozitor prin nerespectarea legii. Câinii abandonaţi sunt adunaţi de pe străzi de către hingheri pe banii voştri. Tot pe banii voştri îi ţin închişi în lagărul numit padoc, într-o clădire veche din fosta unitate militară.
Mor în chinuri groaznice, se sfâşie între ei, sunt prea mulţi, nu au loc, se capturează zilnic câini, mulţi dintre ei aruncati pe stradă de către stăpâni, de către tecuceni. Neimplicarea înseamnă a fi toţi părtaşi la aceste crime”.
Aşadar, numărul câinilor din adăpost este aproape dublu faţă de cel admis, mizeria tronează iar hrana este asigurată de voluntari de peste doi ani de zile.
Interesant ar fi să vedem sumele colosale care se scot de la bugetul local pentru hrana câinilor şi plăţile celor care ar trebui să se ocupe de curăţenia boxelor şi a întregului adăpost. Aşteptăm ca Primăria Tecuci să facă publice aceste date.
