Transportatorii români au participat joi, 10 ianuarie, la un protest organizat la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, de mai mulţi transportatori din Europa care sunt nemulţumiţi de schimbările din domeniu pe care europarlamentarii vor să le adopte.
Protestul a fost autorizat pentru un număr de 600 persoane şi zece camioane, din ţări precum România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) sunt două dintre organizaţiile transportatorilor din România care au participat la acest protest. Transportatorii din Estul continentului susţin că noile reglementări îi dezavantajează în faţa celor din Vestul continentului.
Protestul de la Bruxelles a fost îndreptat împotriva „Pachetului Mobilitate 1” care prevedere un set de reglementări legislative de modificare a transporturilor la nivel european, dar care îi dezavantajează pe transportatorii români.
UNTRR le-a solicitat sprijinul eurodeputaţilor români să respingă Pachetul Mobilitate 1, în colaborare cu eurodeputaţii din alte state membre ale Uniunii Europene (UE) afectate.
Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană la 31 mai 2017 şi cuprinde propuneri de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.
La data de 4 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE (ministrul de resort din România s-a abţinut de la vot) a adoptat poziţia (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile Alianţei Rutiere a Statelor din Vestul UE.
„De ce am ajuns în situația de a protesta a Bruxelles? Din cauză că transportatorii români au devenit competitivi pe plan european și au început să deranjeze. În consecință, se încearcă acum scoaterea lor de pe piețele din Vest. Se încearcă revenirea la vechea Europă, în care unii muncesc și alții se îmbogățesc”, a declarat pentru ziare.com Augustin Hagiu, președinte FORT.
Printre altele, noile norme obligă firma de transport din România – în cele mai multe dintre situații, să își plătească șoferul care face curse internaționale în regim de detașare. Acest lucru înseamnă că, atâta vreme cât circulă prin România, el va fi plătit în raport cu salariul negociat la angajare.
Pentru orele petrecute la volan, în timpul cursei, pe teritoriul altor țări, cum ar fi Austria și Germania, șoferul ar urma să fie plătit la nivelul salariului minim din acele state (și care, evident, e mult mai mare decât în România).
Pachetul de Mobilitate 1 mai prevede și alte schimbări. Spre exemplu, actele normative din acest set îi interzic șoferului să își mai petreacă anumite perioade de odihnă, numite timpi de „repaus săptămânalˮ în cabina TIR-ului. În schimb, îl obligă pe acesta să se cazeze într-un spațiu în care să se poată relaxa.
În plus, normele pe care PE vrea să le adopte i-ar impune șoferului să revină în România o dată la 3 sau 4 săptămâni.
Potrivit FORT, aceste măsuri nu se pot aplica momentan, în cazul șoferilor români. Înainte de toate, din cauză că nu există suficiente spații curate și sigure în care șoferii de TIR să se poată caza. În plus, pe durata cazării, n-ar avea unde să își lase mașinile, în condiții de siguranță.
Și revenirea în țară a șoferului o dată pe lună ar crea mari dificultăți. Cu alte cuvinte, transportatorul ar trebui să trimită, în permanentă, în străinătate șoferi de rezervă – sau „satelițiˮ, cum îi numește FORT – care să preia de pe trasee mașinile trase pe dreapta de șoferii care se întorc în țară.
Nu în ultimul rând, Pachetul de Mobilitate 1 stabilește că șoferul nu mai poate face operațiuni de transport între destinații din străinătate (așa numitul cabotaj) decât dacă așteaptă 5 zile între operațiuni. Ori, o astfel de reglementare ar urma să îi împiedice, practic, pe cei mai mulți dintre transportatori să mai obțină bani din cabotaj.
„Dacă aceste legi se vor aplica, în următorii 5 ani costul pentru transportul de marfă și călători se va dubla. În plus, jumătate dintre toți transportatorii aflați acum pe piață, și care dau 7% din PIB-ul României, ar dispărea. E clar că economia noastră ar avea de pierdut.
Întrebarea mea este de ce să ne limităm la transportul rutier? Să spunem că eu aș fi obligat să-l plătesc pe șofer cu 4,8 euro pe oră când tranzitează Germania, pentru că acesta este acolo nivelul minim de venit. Dar personalul aerian cu cât e plătit pentru perioada în care tranzitează, în aer, teritoriul Germaniei? Primesc și ei mai mulți bani? Eu știu că nu!
Dar personalul supermarketurilor nemțești, să spunem Kaufland, de ce nu e plătit cu minimul din Germania?”, se întreabă Augustin Hagiu.
Lucian Costin, președinte UNTRR, a acordat ieri un scurt interviu telefonic la o emisiune televizată, menționând pe pagina de socializare: „ Protestul din fața Parlamentului European de la Bruxelles a demonstrat că transportatorii români sunt capabili să-și susțină punctele de vedere în fața unor măsuri discriminatorii. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) este una dintre organizaţiile care au participat la miting, alături de bulgari, ungari și de polonezi, în încercarea de a stopa noile reglementări care îi dezavantajează pe transportatorii din Estul continentului față de cei din Vest.
Protejarea capitalului autohton, dar și a transportatorilor români care furnizează circa 7% din PIB-ul național, ar trebui sa fie o prioritate pentru Guvernul României. Din păcate, în lipsa unor măsuri clare de protecție, a fost nevoie ca transportatorii români să protesteze la Bruxelles. La B1 TV am explicat care sunt motivele acestui protest și de ce Guvernul ar trebui să se implice mai multˮ.
Lucian Costin, intervenția la B1 Tv:
