De curând, a apărut o nouă carte semnată de pasionatul cercetător în istorie, mai ales tecuceană, Daniel Bradea.
După ce a publicat mai multe articole și studii pe teme de istorie locală, în diferite publicații și a fost inclus în antologia „Colț de rai literar”, vol. I din 2018 și a fost coautor al lucrării „Tecuci, un ținut cu vocația Unirii” – ediția din 2018 și revăzută în 2019, autorul a reușit să scoată de sub tipar și câteva interesante cărți de istorie locală.
Astfel, a apărut volumul intitulat „Tecuciul în anii Primului Război Mondial”, ed. I în anul 2017 și revizuită în anul 2019, „Tecuci – file de istorie” – ed. I în 2018 și ed. a II-a în 2019, „Preoții tecuceni în timpul Primului Război Mondial” în 2019 și „Tecuciul în vremea ciumei roșii” (1945 – 1950), apărut în anul 2019.
În anul 2018, i-a fost acordat Premiul „Ion. T. Sion” din partea Muzeului de istorie „Teodor Cincu” din Tecuci pentru contribuțiile ştiinţifice aduse la cercetarea și promovarea istoriei locale prin publicarea volumului „Tecuciul în anii Primului Război Mondial”.
Deși au trecut zeci de ani de la evenimentele asupra cărora s-a aplecat și le-a studiat Daniel Bradea, este totuși curios faptul că atâția oameni de cultură tecuceană, și mai ales mulțimea de profesori de istorie tecuceni, nu au analizat aceste evenimente care vor rămâne scrise cu majuscule în istoria urbei noastre, documente de bază pentru alți cercetători ai istoriei noastre locale.
Lucrarea de față „Răscoala din anul 1907 în județul Tecuci” a apărut la Editura „StudIS” din Iași și are coperți lucioase, colorate, cartonate, având 270 de pagini.
După o interesantă introducere realizată de autor, din care remarcăm motivele care l-au condus la realizarea acestei cărți, urmează un capitol intitulat „Premisele izbucnirii răscoalei”, apoi „Răscoala țărănească din anul 1907 în județul Tecuci”. De aici aflăm, printre altele, faptul că, în anul 1892, județul Tecuci cuprindea un număr de 47 de comune, împărțit fiind în cinci plase – Berheci, Stănişeşti, Zeletin, Bârlad și Nicorești. Apoi, în anul 1895, au rămas numai trei plase, respectiv Bârlad-Nicorești, Berheci și Stănişeşti-Zeletin.
Un alt capitol este dedicat orașului Tecuci în anul 1907, urmat de Concluzii și o interesantă Postfață din care subliniem spusele autorului: „Această nouă lucrare este doar un ciob ce își caută risipirile, o secvență care, alături de cărțile publicate anterior, poate contribui la o mai bună cunoaștere a trecutului orașului Tecuci și a zonei de apelativitate”.
Autorul apreciază apoi sprijinul primit de la scriitorul Ionel Necula, care permanent i-a venit în ajutor. În final, autorul consemnează Bibliografia selectivă și Anexele folosite, aducând mulțumiri persoanelor care l-au sprijinit în realizarea acestei lucrări.
Nu putem încheia această cronică fără să readucem în prim plan cuvintele scrise de scriitorul Ionel Necula, pe ultima copertă, unde, printre altele, se spune: „Știm că momentul a fost deseori speculat politic și folosit ca pretext pentru o imagine publică confortabilă. Era necesară o abordare științifică și echidistantă a momentului și cartea d-lui Daniel Bradea răspunde exact acestui imperativ”.
Mulțumim autorului pentru această nouă apariție având speranța că, într-un final, cineva îl va remarca și pe acest autor care credem că merită să aibă un loc în una din unitățile de cultură tecucene. Eu, un simplu observator și modest cunoscător al vieții culturale din orașul meu, nu știu câți dintre cei care lucrează la Muzeu, Bibliotecă sau Casa de cultură, au scos de sub tipar cinci cărți în trei ani.
Iancu Aizic
