Ziua Unirii Principatelor Române va fi marcată și la Tecuci

 

În istoria României, ziua de 24 ianuarie, mai exact, unirea Principatelor are o însemnătate crucială. Început în anul 1848, procesul de unire a celor două principate s-a bazat pe apropierea puternică economică și culturală între cele două țări. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

La Tecuci, programul zilei de 24 ianuarie 2021 va începe la ora 11 la statuia domnitorului Cuza. Pentru început se va intona Imnul Național, urmat de un Te Deum săvârșit de un sobor de preoți.

Ceremonia va continua cu depuneri de coroane la bustul domnitorului Cuza, anunțându-și intenția: Administrația locală prin Primar, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat, Partidul Uniunea Independentă pentru Tecuci, USR- filiala locală, Pro România, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere.

Reamintim că la Biblioteca municipală se desfășoară, în 22 ianuarie, concursul istoric „Cocuța Conachi – Contribuția la Mica Unire״, coordonator fiind prof. Vasile Ghica.

             Alexandru Ioan Cuza a înfăptuit Mica Unire

Alexandru Ioan Cuza, fost colonel moldav, a fost ales domnitor al ambelor principate, pe data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar pe data de 24 ianuarie 1858 în Țara Românească. Faptul împlinit pe data de 24 ianuarie a fost considerat o încălcare a Convenției de la Paris, de Poarta Otomană și Austria, însă, conform textului Convenției din 1858, nu se stipula ca domnii aleși pentru cele două Principate să fie persoane diferite.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din ambele țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Guvernul și Parlamentul și a realizat unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în anul 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern. Pe data de 1 iulie 1866, prin Constituția adoptată, Principatele Unite încep să se numească în mod oficial România, iar la data de 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, fapt ce a creat actualul stat.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă, între anii 1859 și 1866, a fost perioada optimă în care România s-a dezvoltat. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României și primului guvern unitar, dar și prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, secularizarea averilor mănăstirești, reforma electorală, reforma învățământului, etc.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta celor două principate, Moldova și Țara Românească, era în mâinile Rusiei și Imperiului Otoman, care se opuneau unirii. Însă, situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, atunci când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiului Francez, Regatului Sardiniei și Imperiului Otoman.

După tratatul de Pace de la Paris s-au luat decizii importante, care privesc și Principatele Moldovei și Țării Românești. În urma discuțiilor despre unirea celor două principate, Marile Puteri acordă, în 1857, dreptul organizării adunării Ad-hoc, pentru a se discuta despre alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, ce urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Așadar, pe 24 ianuarie celebrăm Mica Unire, ziua Unirii Principatelor Române. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.