Participarea Regimentului 24 Infanterie Tecuci la operațiunile militare din Ungaria

 

Demobilizat după încheierea păcii de la București (24 aprilie/7 mai 1918), Regimentul 24 Infanterie Tecuci a fost mobilizat din nou, în toamnă, pe 28 octombrie/ 10 noiembrie 1918 și a reintrat în război.

Din data de 17/30 decembrie 1918 regimentul a fost desfășurat în Transilvania. Pe 22 decembrie 1918,  trupele regimentului erau transportate  cu trenul, prin Palanca, către M. – Vasarhely.

La 23 decembrie  1918/ 5  ianuarie 1919  a ajuns în oraşul Alba Iulia. Acolo, avea să se instaleze, pe 28 decembrie 1918, punctul de comandă al regimentului, precum și două batalioane, din care o companie la Zlatna şi una în drum spre Abrud, iar Batalionul III al regimentului era la Aiud, cu o companie în drum spre Varfalva.

Pe 30 decembrie 1918/ 12 ianuarie 1919 regimentul a primit ordin să meargă prin diverse localități pentru a dezarma populația.

Conform Ordinii de Bătaie şi Situaţiei de efective ale Comandamentului Trupelor din Transilvania, Comandamentelor de Divizie, Brigadă şi Corpurilor de Trupă, la 1 ianuarie 1919, Regimentul 24 Infanterie făcea parte din Divizia 6 Infanterie. Comandantul regimentului era colonelul Andrei  Nicolau  și avea un efectiv de 1439 oameni (45  ofițeri, 1121 combatanți și  318 necombatanți).

Ziarul ,,Alba Iulia” publica la 15/28 ianuarie 1919  Ordinul de zi nr. 646, din 1 ianuarie 1919, emis de colonelul Andrei Nicolau, comandantul Regimentului 24 Infanterie Tecuci, în care erau consemnate următoarele: ,,Prin vitejia, avântul cu care ați luptat, credința și devotamentul față de Regele nostru ați făcut ca visul de aur al neamului românesc să se înfăptuiască sub ochii voștri. România prin brațul vostru de fier și sufletul vostru  ales,  strângând  laolaltă  pe  toți  frații  noștri, s-a făcut mare.

În mijlocul fraților voștri, în Alba Iulia  – cetatea lui Mihai Viteazul – începeți astăzi un nou an. Nu a fost zi mai fericită ca aceasta pe care o trăiți azi. În cetatea aceasta, simbol al aspirațiunilor noastre de veacuri unde Mihai Viteazul a înfipt cel dintâi, câteva sute de ani în urmă, steagul românesc, fâlfâie astăzi Drapelul nostru pe care strălucește semnul vitejiei voastre, cea mai înaltă distincțiune, ordinul ,,Mihai Viteazul”.

Cu prilejul noului an urez ca faptele voastre să sape mai adânc literele în cartea de aur a vitejiei neamului nostru, cu aceeași dragoste de Patrie și devotament față de tron, să desăvârșiți cu vrednicie opera pe care ați început-o. La toți vă doresc sănătate și ani mulți plini de fericire”.

În intervalul 18/31.01 – 20.01/2.02.1919, efectivele Regimentului 24 Infanterie erau transportate la Cluj Napoca.

Pe 10/23 februarie 1919 ostașii regimentului au plecat din Cluj Napoca pentru a ocupa poziții pe linia de demarcație, deoarece ungurii și secuii începuseră să atace pozițiile noastre. Soldații au stat pe frontieră până la 10/23 martie 1919. La această dată Batalionul I  a fost retras pentru 7 zile în localitatea Bamffi-Hunyad. Singura nemulțumire în regiment era legată de cantitatea redusă de alimente primită, în special mămăliga,  care era de 500 de  grame pe zi.

Regimentul a făcut parte în timpul campaniei din anul 1919  din Brigada 11 Infanterie și a participat la acțiunile militare ofensive, la vest de Tisa, în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Vânători.

În primăvara anului 1919 unitățile Diviziei 6 Infanterie comandate de generalul Holban au forțat defileul de la Ciucea. Trupele acestei divizii erau împărțite în 3 coloane. Din coloana de nord făcea parte și Regimentul 24 Infanterie Tecuci care, la data de 17 aprilie, avea să cucerească satele Boian, Stârciu și Crazna. Regimentul a continuat înaintarea pe valea Crișului spre Oradea și a eliberat de sub ocupația maghiară comuna Porc (18 aprilie) și orașul Marghita (19 aprilie). Mai apoi, integrat în Detașamentul Colonel Cristofor, regimentul a fost concentrat în regiunea Samson – Hajdu Vamos Percs, în vederea atacului asupra Debreținului, unde a purtat lupte cu inamicul. Debreținul a fost ocupat în după amiaza zilei de 23 aprilie 1919. La 10 mai 1919, Regimentul 24 Infanterie se afla cantonat la Oradea Mare.

Datorită ofensivei declanșate de trupele bolșevice maghiare, în dimineața zilei de 20 iulie, a fost ordonată concentrarea rezervei generale a Comandamentului Trupelor din Transilvania (Divizia 2 Cavalerie, Diviziile 1 și 6 Infanterie). Aceste divizii formau trupa de manevră și era pusă sub comanda generalului Traian Moșoiu.

Pe 21 iulie 1919, Divizia 6 Infanterie era concentrată în regiunea Barand și Bihar Udvari. La aceste operațiuni a participat și Regimentul 24 Infanterie Tecuci. Acesta forma, împreună cu Regimentul 10 Infanterie Putna, Brigada 11 Infanterie din cadrul Diviziei 6 Infanterie. Regimentul era comandat de colonelul Andrei Nicolau și avea un efectiv de 2622 oameni, din care 51 de ofițeri.

În intervalul 24 -29 iulie regimentul tecucean a participat la operațiunile militare  ale Brigăzii 11 Infanterie de la Szt Agoda csd, Kis Ujszallas și Torok Szt Miklas, pentru ca în noaptea de 29/30 iulie să treacă podul de la Tisza Bo și să cucerească satul Beszenszog.

Pe 2 august 1919 regimentul a participat la luptele ce au dus la reocuparea localității Szolnok. Ulterior avea să  participe la operațiunile Diviziei 6 Infanterie de la Abony, Nagy Koros (3 august) și Kecskemet (4 august).

Pe 5 august au fost trimise 2 batalioane din Regimentul 24 infanterie spre  Kisköre, ca recunoaşteri ofensive spre Kalocsa (pe Dunăre), și  al 3-lea batalion al regimentului la Kun Szt. Miklos. A doua zi, două batalioane acționau la Kiskőrös,  cu câte I companie la Kalocsa, Kecsel şi Salvad Kert, iar al 3-lea batalion la Kun Szt. Miklos.

În perioada 20 iulie –  6 august 1919, Regimentul 24 Infanterie a înregistrat doar 2 morți în rândul soldaților.

La 21 august 1919, patrulele batalionului 2 din Regimentul 24 Infanterie (Grupul General Moşoiu), care înainta dinspre Kaloksa pentru a ocupa satele Dusnok şi Fajsz (15 km. sud Kaloksa), au fost întâmpinate  cu focuri de către o patrulă de husari de la Fajsz. La apropierea batalionului, trupele albe s-au retras spre sud, capturându-se de către trupele noastre 2 ofiţeri şi 3 soldaţi din garda albă.

În conformitate cu ordinul Comandamentului trupelor nr. 8988 din 18 August 1919, care prevedea ocuparea liniei: sud Csanad (pe Dunăre), sud Melykut şi sud Sandorfalva (10 km. nord Szeghedin), la 22 august, Batalionul 2 din Regimentul 24 Infanterie a ocupat fără nici un incident localitatea Csanod.

Ulterior, pe perioada în care regimentul a acționat pe teritoriul ungar, regimentul a efectuat acțiuni de supraveghere a sectoarelor afectate, patrule, gărzi și dezarmări.

Pentru faptele de vitejie și eroism de care au dat dovadă pe câmpul de luptă, în timpul campaniei din anul 1919, au fost decorați mai mulți ostași ai Regimentului 24 Infanterie: Sergentul Lungu Gheorghe, a fost recompensat cu Medalia ,,Virtutea Militară” clasa a II-a, prin Înaltul Decret nr. 473 din 11 februarie 1920, ,,pentru vitejia și avântul cu care și-a îndeplinit însărcinarea ce i s-a încredințat în luptele cu maghiarii de pe dealul Bendrei în aprilie 1919. S-a oferit de bună voie a conduce patrula în spatele poziției inamice, unde a provocat panică punând pe inamic în derută”. Cu medalia ,,Bărbăție și credință cu spade clasa a II-a” au fost decorați: plutonierul major Micu Iancu  ,,pentru bravura și devotamentul cu care s-a distins în lupta cu maghiarii de la Raifalos în aprilie 1919”, și sergentul Mandeș Petru ,,pentru bravura și devotamentul cu care a condus secția în luptele cu maghiarii de la Bogdanhozu și Pria, în aprilie 1919”. Cu medalia ,,Bărbăție și credință cu spade clasa a III-a” au fost recompensați: caporalul Misilim Goldemberg, soldații Clug Ilie și Liber Solomon ,,pentru curajul și devotamentul ce au arătat în luptele cu maghiarii în 1919”; soldatul Bercu Naftulea ,,pentru curajul și devotamentul ce a arătat în luptele cu maghiarii de la Boian la 16 aprilie 1919”.

Regimentul 24 Infanterie Tecuci a început să părăsească Ungaria începând cu data de 17 octombrie 1919, în baza ordinului de operații nr. 31 al Comandamentului Trupelor din Transilvania, și s-a deplasat la Craiova.

Comandantul Poliției din Tecuci îl înștiința, la 26 noiembrie 1919, pe primarul orașului că ,,în zilele de 28, 29, 30 noiembrie  și 1, 2 și 3 decembrie a. c. urmează a sosi în Garnizoana locală  trupele Regimentului VI Tecuci nr. 24, 6 Roșiori și 11 Roșiori… care au luptat pentru stârpirea bolșevismului maghiar și unitatea națională” și solicita ca, ,,în conformitate cu instrucțiunile administrative” transmise de la Garnizoană, aceste trupe ,,să fie primite cu o deosebită măreție” și să fie luate măsuri ,,pentru a se pavoaza  cu drapele tricolore peronul gării și a se arbora drapele pe Bulevardul gării”, iar locuitorii orașului trebuiau ,,în sus zisele zile să arboreze drapelele la casele lor”.

 

Daniel Bradea

 

Sursa: Daniel Bradea, TECUCI, FILE DE ISTORIE III, Editura Studis, Iași, 2021, p. 81-88.

error: Content is protected !!