După cum știm, UNESCO a hotărât în anul 2012, ziua de 13 februarie ca Zi Mondială a Radioului (WRD). În același timp, Radio România, marchează în fiecare an, pe data de 1 Noiembrie – Ziua Națională a Radioului.

 Și iată, au trecut de acum peste 90 de ani de când, pe timp de pace sau de război, în vreme de criză sau de prosperitate, radioul public, a rămas un obiect de necesitate și mai ales de credibilitate, un prieten foarte apropiat. De la Societatea de Difuziune Radiotelefonică, cum era la început definită, a trecut prin diferite procese de îmbunătățire și transformare. În decembrie 1937, încep astfel emisiunile experimentale ale postului – Dacia România – amplasat lângă Arcul de Triumf. Aici, la 23 august 1944 s-a difuzat Mesajul Regelui către țară dar și Proclamația Guvernului.

În 1956, apare în România Televiziunea, cea care va fuziona cu Radio România, devenind astfel Radioteleviziunea Română.

La Tecuci, Centrul de radioficare începe să emită în anul 1952 cu știri din oraș și împrejurimi, plecând cu un număr de 488 de difuzoare.

Atent ca de obicei la evenimentele zilnice, Muzeul de Istorie tecucean, a ținut să marcheze acest eveniment al Radioului și, astfel, manifestarea care ar fi trebuit să se desfășoare pe 13 februarie, din cauza restricțiilor, a fost amânată, dar sărbătorită cu o expoziție a acestor obiecte care, pentru noi, o perioadă de timp au fost absolut necesare, la fel ca și în zilele noastre.

 Manifestarea a fost deschisă de managerul muzeului, Daniel Dojan, cu bucuria că ne poate prezența această expoziție, de fapt prima din anul 2022, o activitate la care și-a adus contribuția muzeografa Daniela Alecsa, dar la care au participat toți muzeografii muzeului, un rol important având și Florin Dănceanu, cel care s-a ocupat de reabilitarea pe cât posibil a acestor aparate de radio, adunate de la oameni cu inimi mari, deci din donații, ele fiind culese din magazii, poduri, cantine sau alte locuri mai puțin umblate în ultimul timp.

Pentru mai multe detalii despre apariția radioului, vorbitorul o invită pe profesoara de jurnalism de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” să ne prezinte comunicarea intitulată „Radioul, o acustică a memoriei”. Distinsa profesoară Ana Mazilu începe prin a ne vorbi despre frumoasele evenimente petrecute de-a lungul timpului în luna februarie, amintind de sărbătoarea de Sf. Valentin, apoi de Dragobete, de Zilele Brâncuși dar și de omagierea împlinirii a 50 de ani de la decesul tecuceanului nostru de mare valoare – Ion Petrovici. El a fost primul doctor în filosofie, conferențiar universitar, ministru al Educatei și Culturii, scoțând de sub tipar numeroase cărți foarte importante. În 1941, a fost președinte al Radioului Național. În continuare, ni se vorbește despre aparițiile posturilor teritoriale de radio, Radio Moldova fiind printre primele cu renumitul Radio Iași, unitate unde au colaborat și renumiții noștri tecuceni Alexandru Lascarov Moldoveanu și Alexandru Mironescu.

 Vorbitoarea se oprește la apariția Radioului în lume, mai exact în anul 1881 când fizicianul Marconi a reușit să transmită pe o distanță mică pentru ca apoi, în anul 1901, se realizează o transmisie pe distanța de 22 de km, invenție pentru care în anul 1909, obține Premiul Nobel pentru fizică. Apoi, apar alți contribuabili la îmbunătățirea transmisiilor cum ar fi Nicola Tesla sau Popov. Se vorbește în continuare de modul cum era recepționat, cu multă grijă, în perioada comunismului Radio Europa Liberă, cu știrile cele mai interesante și actuale.

 Revenind la Radioul din țara noastră, se amintește că la data de 1 noiembrie 1928, este instalat la conducerea radioului Dragomir M. Hurmuzache, fizician și fondatorul învățământului electrotehnic. Distinsa profesoară Mazilu ne amintește ce conținea un program zilnic de radio care începea cu o rugăciune, apoi Imnul Regal, program de gimnastică, de gospodărie pentru femei, apoi activități social culturale. Ne vorbește și de volumul intitulat „Marshall Mc Luhan – Să înțelegem Media – Extensiile omului”.

Apoi, publicul spectator a putut viziona cele peste 20 de exponate radio din care noi am remarcat mărcile: Telefunken 1936, Doina 1955, Terța 1956, Lux 1957, Opereta 1958, București 1960, Orion 1960, Delta 1962, Gerufon 1962, Darclee 1963, Gloria 1972, Tranzistorul Orean 1976, Pacific 1980 și altele.

Și astfel, am asistat la o nouă manifestare cu o reușită deplină din toate punctele de vedere. Felicitări organizatorilor!

Iancu Aizic