O nouă apariție editorială a scriitorului tecucean Ionel Necula

 

De curând, a apărut cel de al XIX-lea volum al seriei intitulate „Uricar la poarta Moldovei de Jos”. Lucrarea este realizată la Editura Pim din Iași și are 134 de pagini. 

Din Precuvântarea autorului reținem cuvinte „Ajunsă la al 19-lea volum, seria noastră  se poate considera încheiată. Nu știu dacă va mai avea și alte continuări, iar prognoze echivoce refuz să fac. Sigur este că toate volumele la un loc așează spiritul tecucean într-o poziție favorabilă, și reprezintă ceea ce am putea numi pașaport pentru eternitate”. Vorbind de Tecuciul nostru, nu-i puțin lucru ca un târg anonim și uitat de lume, să fie vizitat de Nicolae Iorga, Ion Petrovici, Simion Mehedinți, sau de alți cărturari și cu o mai pronunțată suprafață spiritual, și când aceștia veneau în Tecuci, populația orașului nu vorbea decât despre evenimentul respectiv. 

Cartea de față se deschide cu materialul intitulat „Înaltpreasfințitul Casian – Arhiepiscopul Dunării de Jos – Predici, gânduri, dialoguri și idei creștine”, urmat apoi de „Scrisoare deschisă adresată Cinstitului  părinte  Gheorghe Joghiu” la încheierea misiunii în fruntea Protopopiatului din Tecuci.   

Urmează comunicarea intitulată „Din nou despre Cocuța Conachi”, din care, printre altele, trebuie remarcat faptul că a fost prima editoare a poeziilor tatălui său, ceea ce presupune „o interesantă caligrafie intelectuală de care noi nu trebuie să avem motive de îndoială”. Urmează materialul „Petru Caraman, într-o epistolă către Petrovici”.  

Capitolul intitulat „Foi căzute dintr-un letopiseț tecucean” se deschide prin nostalgicul material intitulat „Pe unde-o mai fi așteptatul meu trubadur?”, unde îl găsim pe autor un adevărat narator de minunate peisaje descrise cu precizia unui mare pictor, material care a apărut în iunie 2001. Urmează comunicarea „Tecuciul fără Agapie”, un material publicat în ziarul „Observator Cultural” în aprilie 2005.  

„O noapte la Petru Vodă” este titlul unei comunicări publicată în anul 2006, conținând impresii dintr-o călătorie făcută de autor în Moldova de Sus, respectiv prin Agapia, Humulești, Văratic și Neamț. În continuare, găsim comunicarea intitulată „Prima ediție a Simpozionului național de filosofie”, care a avut loc în noiembrie 2006, tema fiind „Viață și filosofia lui Ion Petrovici”. Urmează materialul „Pomenire pentru Mitică Pricop” datat iunie 2008, după care găsim comunicarea intitulată „Lansare de carte la Tecuci” – un eveniment desfășurat în mai 2009 și care l-a avut moderator pe regretatul poet Dionisie Duma.   

Un articol foarte interesant este „Lansare ratată la Târgul de carte din București”- unde autorul urma să-și prezinte cartea „Filosofia românească în secvențe epistemice”, eveniment ce urma să aibă loc  la data de 20 noiembrie 2010, cartea urmând  să fie prezentată de scriitorul Gabriel Stănescu. La eveniment erau prezenți eminescologii Nicolae Georgescu și Theodor Codreanu, apoi profesoara Isabela Vasiliu Scraba, cunoscutul etnolog Gheorghiță Geană și un tânăr prozator, Adrian Georgescu. După ce autorul află prin intermediul scriitorului Dorel Vidrașcu că această carte se va prezenta, autorul, ajuns la  București, nu se mai întâlnește cu cel ce urma să-i prezinte cartea, respectiv Gabriel Stănescu, aflând că acesta a decedat  chiar în ziua evenimentului. Tot despre o lansare de carte  la Biblioteca Metropolitană din București  este vorba și în materialul următor fiind vorba de cartea profesorului Ionel Necula intitulată „Eminescu în tentații metafizice”.  

„Constantin Vremuleț și denunțarea răului” este titlul materialului următor publicat în iunie 2013. Urmează comunicarea intitulată „Luca Pițu la Tecuci”, acesta fiind un brașovean tobă de carte, devenit vrâncean  prin căsătoria cu fosta lui studentă, Ani Bobocea din Focșani.  

Capitolul „Ofuscări” se deschide cu comunicarea „Astra Arad”, unde se discută despre una din puținele  industrii moștenite de la  vechiul regim, rămasă în funcțiune, după revoluție, grație unui întreprinzător  roman, Valer Blidaru, care a știut  ce să facă pentru a-i asigura eficiență și rentabilitatea. Este vorba de modelul de tramvai Imperios – o reușită analiză făcută  în cadrul emisiunii „Culisele statului paralel” ce a avut loc în ianuarie 2022. Un material foarte interesant este și cel intitulat „O periodizare ușor muzicală”, unde autorul începe cu epoca faimosului baterist Sergiu Malagamba, cel care avea pantalonii tăiați astfel încât să i se vadă bine șosetele. A urmat perioada de vogă a melodiilor Margaretei Pâslaru, fata cu aluniță pe obrazul drept și cu vocea ei de aur, apoi epoca lui Constantin Drăghici, apoi Doina Badea, regretata Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, urmați de Aida Moga, Angela Similea, Corina Chiriac, Dan Spătaru și alții, iar în final autorul spune „Colcăie țara de muzicanți improvizați, unde opulența sfidează bunul simț, șampania curge în valuri, iar banii nu se mai numără și nimeni nu se consternează, nimeni nu ia atitudine”. 

Urmează un material despre prima ediție a Salonului  de carte de la Tecuci, organizată în 11 februarie 2022 la Casa de cultură, expoziție care a arătat că și în orașul nostru există o bogată viață cărturărească, că se scrie și se publică mult și diversificat și chiar mai mult decât era de așteptat, iar meritul expoziției este că a adunat pe toți creatorii tecuceni la un loc. În materialul următor intitulat „Găina babei a mai făcut o mărgică” este analizată cartea „Tecuciul în cartea poștală” de Ștefan Andronache, iar în comunicarea intitulată „Iertare, Maria Ta” – scriitorul se adresează domnitorului Ștefan cel Mare, în final, prin cuvintele „Îți cerem iertare baciule și rugăm  arhimandritul de la Putna  să pună pe clopătarul Buga să tragă odată de funiile cele zdravene, poate ne vom trezi și vom ști ce avem de făcut cu viața și cu destinul nostru”. 

Capitolul „Receptări” se deschide  cu materialul „Gheorghe Felea omagiat în Ithaca Danubian”, după care urmează comunicarea  intitulată „Aurel Brumă – biografia ca pretext literar”, unde este analizată cartea acestuia intitulată „Chiriaș temporar” – apărută la Editura Performantica din Iași în acest an. Urmează materialul „O carte de memorii nicoreștene”, a doctoriței scriitoare Irinel Giurgea Kornbaum, din Nicorești de loc dar stabilită în Franța. Această intermediere a fost realizată de preot Constantin Velicu. De altfel și următorul material poartă titlul „Irinel Giurgea Kornbaum și amintirile sale lirice”. 

În materialul intitulat „Cuvânt despre așezarea poetului în lumină” este analizat volumul de versuri „Cântec pentru așezarea lumini”, realizat de neobositul  părinte cărturar Ignatie Grecu, tecucean stabilit la Mănăstirea Cernica.  

Comunicarea intitulată „Katia Nanu și pandemia în active narative” analizează cartea scriitoarei jurnalist Katia Nanu, cu rădăcini tecucene dar stabilită la Galați, carte care poartă titlul „Primăvara femeii în galben”. Urmează tableta „Scara amintirilor – Irinel Giurgea Kornbaum”, unde găsim schițe și nuvele, alături de lucrarea ce dă titlul cărții, dar și alte lucrări ceea ce îl face pe scriitorul Ionel Necula să spună „Cartea d-nei Irinel Giurgea are ceva din calitățile ghiocului marin. Din paginile ei vuiesc talazurile unei lumi de altădată”.  

Materialul numit „O mierlă din Lombardia cântă românește” este dedicat poetei tecucene stabilită în Italia – Mirela Ianuș Dinga care ne prezintă cartea „În toate gările de nord iubirea”. Urmează materialul intitulat „Dan Vîță la a treia ispravă lirică”, fiind prezentat volumul de poezii  „Erotezii”. 

Urmează prezentarea cărții lui Cătălin Dumitrescu intitulată „Perdele de nisip”, apoi materialul „Necrolog Nicolae Pavel” – dedicat decesului fratelui prof. Virgil Pavel, un cercetător în domeniul matematicii.  

Și astfel, se încheie cea de a 92-a carte a scriitorului Ionel Necula, care se adaugă celor 7 ediții îngrijite, celor 23 de ediții prefațate sau postfațate și celor 5 apariții în lucrări colective.  

Așa cum spune chiar autorul pe ultima pagină „Motivul Uricar s-a rostogolit  de atâtea ori, câte nu prevăzuse autorul inițial. Existența și continuitatea lui este determinată de existența climatului care să-l alimenteze, să-l întrețină, să-l țină în grații afective și să-l asume ca motiv generic și productiv pentru arealul tecucean”. 

Felicităm autorul și îl rugăm să continue! 

 

Iancu Aizic