Aviatori bucureșteni acasă la Smaranda Brăescu

 

Zilele trecute, 40 de membri ai Asociației Române pentru Propagandă și Istoria Aviației (ARPIA), Filiala Otopeni – București, au poposit, conform unei înțelegeri anterioare, la Școala Gimnazială Smaranda Brăescu din Hânțești, comuna Buciumeni, județul Galați. Scopul acestei descinderi a constat în aniversarea a 125 de ani de la nașterea acestei ilustre fiice a localității, 90 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut la saltul cu parașuta și montarea unei plăci comemorative – Se știe că Parlamentul nostru a decis ca 2022 să fie Anul Smaranda Brăescu.  

Oaspeții au fost întâmpinați de oficialitățile comunei, de cei 120 de elevi ai școlii și de cadre didactice. Distinsa și energica profesoară Alina Melinte, directoarea școlii, a rostit un scurt, dar emoționant cuvânt de bun venit și l-a invitat la microfon pe comandor (r) Alexandru Popa, șeful asociației bucureștene. Cu o vervă deosebită, distinsul oaspete a evocat momente emoționante din viața sărbătoritei, a făcut referiri la fierbintele ei patriotism, la dorința nestăvilită de a fi campioană – Să nu uităm că ea a bătut și recordul deținut de bărbați. În echipa oaspeților se aflau doi generali și alți iluștri reprezentanți ai aviației române. Invitata de onoare a întâlnirii a fost remarcabila prof. Univ. Dr. Elis Râpeanu, scriitoare de renume, președinta epigramiștilor români și autoarea unor foarte interesante studii despre româncele care au dat strălucire aviației noastre. Evident, invitata a vorbit succint, dar profund, despre regina aerului din Hânțești. 

Îndrumați cu pricepere de profesorii Mariana Munteanu și Constantin Oriță, elevii au susținut un impresionant moment artistic, cu intensă vibrație patriotică. 

 Reprezentantul Tecuciului a precizat că orașul său este considerat leagănul aviației române, întrucât aici a funcționat o remarcabilă școală de pilotaj, supranumită Sorbona învățământului aviatic din țară. Aici au fost pregătiți 20.000 de piloți. Tot aici există, grație eforturilor comandorului (r) Dorel Chiș și a colegilor lui cel de-al doilea muzeu al aerului din România – Primul se află în București. Un alt moment emoționant. Toate cadrele didactice ale școlii au primit diplome de excelență din partea foștilor zburători bucureșteni. 

Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoți în frunte cu părintele protopop dr. Mihai Roșu. În cuvântul Domniei Sale a precizat că eroina și familia ei a avut afinități puternice față de credința creștină. Se știe că în ultima parte a vieții Smaranda aderase la asociația anticomunistă Sumanele negre, fapt pentru care a primit, în lipsă, două condamnări la închisoare, dintre care una pe viață. Ea nu a fost găsită, fiindcă se ascunsese, sub un alt nume, într-o mănăstire din preajma Clujului. A fost înmormântată pe baza unui certificat fals. Nu ar fi rău dacă s-ar face demersuri să se descopere mormântul și să fie transferat în satul natal. 

Fratele ei, a precizat în continuare preotul protopop, a fost apreciat în Franța și în Italia ca artist plastic. Spre sfârșitul vieții a fost pictor de icoane și de biserici. 

După slujbă, a fost dezvelită placa memorială care are următorul text: 

În satul Hânțești s-a născut Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897 – d. 02.02.1948). Prima româncă parașutistă, campioană mondială în 1932 și Pilot în „Escadrila Sanitară” în cel de al Doilea Război Mondial. 30.04.2022 ARPIA București Otopeni 

 În final, toți elevii școlii au fost serviți de oaspeți cu delicioase bomboane de ciocolată. D-l Alexandru Popa le-a promis gazdelor că, dacă nu anual, măcar din cinci în cinci ani, o delegație a filialei bucureștene se va deplasa aici. 

Oaspeții au trecut apoi pe lângă biserica din Buciumeni, unde a avut loc în 1904 nunta poetei Natalia Negru cu sensibilul poet Șt.O. Iosif. Printre nuntași s-au aflat: N. Iorga, M. Sadoveanu, Alex. Aldea etc. Pe dealul din dreapta, în satul Tecucel, s-a aflat casa Nataliei Negru. După numai zece ani, poeta căsătorită între timp cu D. Anghel (Iosif, de care divorțase, murise în 1913) se aflau în casa dintre vii de la Tecucel. După o ceartă generată de gelozie, Anghel trage cu pistolul ca să-și sperie soția. Glonțul ricoșează din tăblia metalică a patului și o rănește ușor în coapsă pe Natalia. El are impresia că a ucis-o și își descarcă pistolul în piept. Este dus la Iași, unde pericolul este îndepărtat. Natalia nu vrea să-l viziteze la spital. El își smulge pansamentul, refuză tratamentul și, după câteva zile, moare. 

În centrul comunei, oaspeții au vizitat punctul muzeistic și au admirat bustul sărbătoritei, realizat de regretatul sculptor tecucean Dan Mateescu. Punctul terminus l-a constituit Mânăstirea de maici. În bisericuță, bucureștenii au ascultat expunerea ghidului, au aprins lumânări, s-au închinat și au cumpărat cărți bisericești, iconițe etc. Tot aici îi așteptau delicioase mâncăruri mânăstirești. 

O deplasare de vis, un omagiu adus reginei aerului, o întâlnire cu niște oameni minunați. 

 

Vasile Ghica