De curând a apărut un nou volum purtând semnătura îndrăgitului scriitor tecucean Ionel Necula. Este vorba de lucrarea „Cronici și eseuri filosofice” volumul 7.
Este o carte apărută la Editura PIM din Iași în anul 2022 și care are un număr de 152 de pagini cu coperți lucioase, frumos colorate. Cartea se deschide cu materialul intitulat „În loc de prefață”, din care reproducem: „În viață, suntem deseori nevoiți să facem diferite concesii, să arătăm înțelegere, toleranță și să ne îngăduim unii cu alții. Dar s-a ajuns însă în situația bizară și intolerabilă ca un scriitor să aibă în palmares mai multe cărți scrise decât a lecturat în toată perioada formării lor intelectuale. Toți lăsăm în urmă noastră urmele trecerii prin lume, semne mai mult sau mai puțin pronunțate și toți suntem interesați ca aceste urme să fie descifrate corect. Și dacă eu am procedat bine sau nu, va răspunde timpul și puținii cititori rămași fideli Galaxiei Gutenberg”.
Urmează comunicarea intitulată „Omul eminescian înainte și după Cădere”, urmată de materialul intitulat „Acte și documente privind anii în întuneric ai lui Eminescu”, în care, printre altele, găsim și Procesul verbal întocmit de comisarul Cata Niculescu datat 24 iunie 1883 ora 7 seară, în care găsim cuvintele „Numitul Mihail Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de alienație mintală și s-a dus în stabilimentul de băi din str. Poliției nr. 4 de peste 8 ore și că, încuindu-se în baie pe dinăuntru, refuză să deschidă”.
În continuare, se vorbește de creierul lui Eminescu, declarații depuse la dosare de doctorii Șuțu, Alexianu și Marinescu.
Urmează comunicarea intitulată „Medalion Șerban Eminovici”, acesta fiind primul dintre descendenții căminarului Eminovici, născut la 13 august 1841. Cartea continuă prin materialul intitulat „Averea căminarului la partaj”, unde, după decesul căminarului din anul 1868 și a Ralucăi din 1876, Maiorescu afirmă că întregul capital mobiliar al familiei era de 18.000 franci din care la masa succesorală o parte ar fi trebuit să revină poetului Eminescu, de acesta având grijă fratele, locotenent Matei, dar, până la urmă au fost nevoiți să-și vândă întreagă avere mobilă și imobilă de la Ipotești pentru supraviețuire. În continuare, găsim materialul intitulat „Ideea de neant de la Eminescu la Cioran” și apoi comunicarea intitulată „Mihai Eminescu sub semnul ispitei dacice”, unde, printre altele, aflăm și despre lucrarea „Rugăciunea unui dac”. Urmează un alt material, cu titlul „Ștefan Munteanu la a treia exegeză”, unde ni se vorbește de cel de al treilea volum din seria „Opinii privind filosofia lui Eminescu”, sunt comentate studiile realizate de Liviu Rusu, Mihai Ciurardiu și Tudor Ghideanu și se vorbește de lucrarea lui Liviu Rusu din anul 1966 intitulată „Eminescu și Schopenhauer”, amintindu-se de lucrarea „Simfonia eminesciană”. Tot aici găsim și o analiză desfășurată și pertinentă realizată de Ștefan Munteanu asupra Studiilor eminesciene semnate de Mihai Ciurardiu, un eminescolog mai puțin cunoscut. Urmează materialul intitulat „Magda Ursache”, despre care aflăm faptul că „Lucrările ei mustesc de idei de o sagacitate distribuită empatic și în formulări memorabile, dând în acest sens exemplu volumul „Ridică-te Gyr, ridică-te Crainic”. În continuare, se analizează o altă carte a Magdei Ursache intitulată „Recurs la tricolor”, dar și o altă lucrare a acesteia – „Comunism după comunism”. Găsim în continuare și cea de a treia diviziune a cărții cu titlul „O reverență”, urmată de „România citește”, care este de altfel genericul celei de a patra grupări a eseurilor Magdei Ursache , pentru ca ultima diviziune a culegerii să poarte titlul „Jogging prin mass-media”. În final, Theodor Codreanu spune „Magda Ursache a impus o formulă publicistică personală”.
Urmează materialul intitulat „O voce a societății civile”, un material semnat de Ștefan I Ghilimescu, unde se face o fină analiză a situației actuale a vieții politice din timpul nostru. Aici găsim și referiri la scriitorul tecucean-ieșean Aurel Brumă despre care autorul spune: „Aurel Brumă este și el unul dintre neliniștiții acestor cumplite vremi mocirloase, ipotecate de niște lichele și troglodiți, incapabili să urce cu raționament până la imperativul intereselor de stat și a felului cum trebuie administrată o țară. Dar ce să mai subliniezi din cartea lui Aurel Brumă când totul este esențial și demn de subliniat, de reținut și de luat aminte. Îi mulțumesc autorului pentru această carte pe care o propun spre lectură tuturor celor interesați de devălmășiile acestor vremi tulburi în care unora dintre cei bine situați le merge bine”. Facem mențiunea că aici este vorba de cartea lui Aurel Brumă intitulată „Politicienii: moartea noastră cea de toate zilele”.
În continuare, găsim materialul intitulat „Înnoirea filosofiei”, după care urmează comunicarea intitulată „Cărămida lui Pompiliu Comșa”, unde este analizată cartea iscusitului gazetar și prof. universitar Pompiliu Comșa intitulată „Culisele securității”, o lucrare apărută în anul 2021 și despre care, în final, scriitorul Ionel Necula spune: „Cartea este rezultatul unui efort intelectual și financiar enorm. Pompiliu Comșa a realizat o ispravă care, de regulă, reclamă un efort de echipă. A făcut de unul singur ceea ce, cum am spus, ar fi necesitat un efort colectiv. Nu fac clasamente și ierarhizări dar eu cred că aceasta poate fi declarată Cartea Anului 2021. Îl felicit sincer pe autor și-l asigurăm de receptivitatea noastră necondiționată”. Completăm noi, acum, cartea are 1.100 de pagini!
Urmează materialul intitulat „Omul cioranian în ipostază post-paradisiacă”, apoi comunicarea intitulată „Căderea – punct modal în relațiile lui Cioran cu divinul” și se continuă prin materialul intitulat „Prolecultismul românesc între prigoană și generozitate” , urmat de materialul intitulat „Noica și diaspora românească la Paris”, pentru ca recentul volum să se încheie prin materialul intitulat „Marian Nencescu – Dialoguri filosofice”, unde găsim interesante dialoguri cu nume cunoscute și necunoscute cititorilor, dar toate foarte interesante. Găsim aici dialoguri cu Șerban Cionof, Horea Mihail Badau, Gabriela Caluțiu-Sonnemberg, Virgil Șerbu Cisteianu, Horea Cucerzan, Dumitru Copilu-Copillian, poetul Theodor Damian și, nu în ultimul rând, regretatul ziarist, crainic sportiv și fost președinte al UZPR Doru Dinu Glavan. Se mai continuă cu Ștefan Mitroi, Gheoghe Păun, Ioan Aurel Pop, Ion Rogojanu, regretatul Al. Surdu sau Gh. Vlăduțescu. În finalul acestui material, scriitorul Ionel Necula consemnează: „Putem spune, în încheiere, că această lucrare a lui Marian Nencescu este o radiografie a stării de cultură din România contemporană și a vectorilor care imprimă sensul și direcția de evoluție în perspectivă. O recomand tuturor ca pe o lectură ademenitoare și plină de înțelesuri folositoare”. Așa spune autorul despre Marian Nenincescu și tot așa putem noi, cu siguranță, să spunem despre această nouă carte a renumitului scriitor Ionel Necula, cel care, rog să rețineți!, mai are doar trei cărți pentru a prinde SUTA, cărți pe care, așa cum îmi spunea recent autorul, le are deja în pregătire și îndreptate spre tipar.
Felicitări, maestre, succes și, mai ales, multă sănătate!
Iancu Aizic
