Lirism de toamnă tecuceană

 

Dacă cei vechi legau trecerea anilor de organizarea Olimpiadelor, tecucenii ar putea lua drept jaloane ale curgerii timpului cele patru manifestări de importanță națională, menite să așeze mai confortabil spiritul tecucean în timp, în durată, în devenire. Să le amintim, deși cred că sunt deja bine sedimentate în conștiința publică a tecucenilor: 

– Festivalul-concurs de folclor moldovenesc Cântă de răsună lunca la desfășurarea căruia sunt invitate să participe Ansamblurile folclorice de pe cursul râului Siret – de la izvor la vărsare; 

– Festivalul Internațional al Aforismului organizat sub patronajul generoasei Fundații Pelin și a inimosului scriitor Vasile Ghica la care participă scriitori din toată țara, autori de aforisme și epigrame; 

– Festivalul-concurs de poezie purtând numele bardului de la Țigănești, Costache Conachi, la care participă tineri (sub 30 de ani) din toată țara, care bat la porțile consacrării literare, dar n-au publicat încă în volum; 

–  Colocviile naționale de filosofie Ion Petrovici consacrate, fie unei personalități  importante din filosofia românească, fie unei provocări tematice actuale, aflate în prim-planul dezbaterilor mapamondice. De regulă, comunicările susținute în cadrul acestui colocviu, cel puțin așa cum s-a procedat până acum, până la venirea actualei conduceri a Casei de Cultură, au fost adunate într-un volum menit să îmbogățească bibliografia filosofiei românești și deja s-au cumulat câteva volume de referință  în domeniu. 

Fiecare din cele patru manifestări de interes și importanță națională ar merita o mai generoasă dezvoltare, dar n-o facem pentru că le considerăm prea bine sedimentate în conștiința publică tecuceană ca să mai insistăm asupra lor. 

Ne vom referi doar la cea mai recentă dintre activități, la Festivalul de poezie Costache Conachi.   

Să ne înțelegem: A fost o vreme, imediat după revoluție, când astfel de manifestări existau peste tot în țară. Numărul lor era așa de mare că Ministerul Culturii a  hotărât să nu avizeze mai mult de două manifestări de acest gen într-un județ. Cum Festivalul-concurs Cântă de răsună lunca, devenise imposibil de susținut, datorită imenselor cheltuieli pe care le reclama, am inițiat acest Festival de poezie ca Tecuciul să nu rămână fără o manifestare de rang național, Colocviile de filosofie și Festivalul Internațional al Aforismului au apărut mai târziu.  

 Cum la vremea când a fost inițiată această manifestare, poetul Costache Conachi nu avea încă o monografie – lucrarea lui Paul Păltânea Neamul logofătului Conachi a apărut abia în 2001 la Editura Albatros –  Festivalul era prefațat de un simpozion privind viața și opera celui ce dădea numele manifestării, în cadrul căruia au fost prezentate comunicări de mare interes pentru  așezarea poetului într-o lumină configurativă. Evident, protocolul a fost menținut la primele ediții ale Festivalului și n-am înțeles niciodată de ce ulterior s-a renunțat la acea prefațare – la fel de necesară chiar și după apariția monografiei lui Paul Păltânea. S-a considerat oare că subiectul Costache Conachi s-a epuizt exegetic odată cu apariția monografiei lui Paul Păltânea? E o eroare, departe de a fi un subiect consumat, bardul de la Țigănești are încă multe necunoscute care își așteaptă exegetul. Aștept să se revină la vechiul statut al Festivalului și la simpozionul care să prefațeze această importantă componentă a Festivalului de poezie și să consacre nu doar poeții, dar și eseurile decupate din viața și opera celui căruia Ibrăileanu îi conferise nume eponimic și atunci îl vom considera cu adevărat împlinit și repus în spiritul lui inițial. 

Altfel ce să spun? A fost o ediție cuminte, realizat cu cheltuieli modice și prin mari eforturi a personalului Casei de Cultură. Și a fost seară și a fost dimineață, și a fost a 30-a ediție a Festivalului de poezie Costache Conachi.   

 

Ionel Necula