Ionel Necula – Cronici și eseuri filosofice, Volumul VIII

 

După ce într-un material anterior am analizat lucrarea scriitorului tecucean Ionel Necula intitulată „Spiritul vrâncean în lecturi elective”- Volumul IV, iată că avem acum, în față, o nouă apariție editorială, publicată tot la Iași, la editura PIM și intitulată „Cronici și eseuri filosofice”, Volumul VIII. Este o lucrare de 144 de pagini, apărută în anul 2023.  

Volumul se deschide cu prefața intitulată „Avertisment”, din care reproducem câteva cuvinte: „N-a fost în intenția noastră să alcătuiesc această serie de «Cronici și eseuri filosofice» care a ajuns, iată, la al VIII-lea volum, dar dacă tot s-au adăugat, în lunga mea existență, am considerat că nu strică să le adun de pe unde au fost risipite și să le ofer cititorilor într-o formă livrescă. Prin toate poziționările noastre, am indus ideea că apetența pentru metafizică a românilor nu este deloc neînsemnată și poate rivaliza cu demersurile marilor făclieri ai gândirii universale”.  

Respectivul volum este structurat pe patru capitole respectiv „Înapoi la clasici” – unde găsim comunicările intitulate „Ion Petrovici – o voce a democratismului românesc”, „Ion Petrovici – autorul unui curs particular de istorie a filosofiei universale”, „Ion Petrovici, despre periodizarea filosofiei românești” și „C. Noica, în corespondență cu Lucian Blaga”. Capitolul al doilea portă titlul de „Comentarii” și aici găsim comunicările intitulate „Din nou despre hărnicia unui explorator al filosofiei Românești ”, unde autorul analizează volumul intitulat „Mircea Djuvara”, „Fundamentul filosofiei juridice”, apoi materialul intitulat „Constantin Stroe, despre dimensiunea morală a filosofiei lui Vasile Băncilă”, „Doru Scărlătescu și masiva sa exegeză eminesciană” și ultima comunicare intitulată „Maria Ștefănescu în reeditare”.  

Cel de al treilea capitol poartă titlul „Eseuri catabitice” –  aici găsim comunicările intitulate „Plagiatul – învățământul românesc în derivă”, „Eseu despre imaginea României”, „Deficitul de general” și „Dictatura majorității”. Ultimul capitol se intitulează  „Varia” – și aici găsim materialele cu următoarele titluri: „Portret de disident”, cu descrierea foarte interesantă despre prietenul autorului Vasile Gavrilescu, apoi „Tentații metafizice în partea Moldovei de Jos”, „Alte tentații metafizice în spațiul gălățean”, „Proletcultismul românesc între prigoană și generozitate”, „A fost Cioran un om fără țară ?”, „ Wolf Aichelburg, un corespondent în grațiile lui Cioran”, „Neuitatul Luca Pițu”’ și „Începuturile filosofiei românești”, „De la predică din amvon la prelegerea aulică”.  

De pe ultima copertă am selectat cuvintele autorului – „Dacă-i adevărat că fiecare om are câte un defect, un beteșug sau meteahnă, eu le am pe toate. Nu de puține ori viața m-a adus în situații contrapunctice cu opinia care domină viață comunitară, fapt pentru care am cules deja destule reproșuri și dojane nemeritate. Cred însă că dintre slăbiciunile grele, de care nu cred că mă voi vindeca în restul de viață ce-l mai am de parcurs, patima cititului rămâne o pasiune și o constantă neerodabilă. Sigur că am dat prioritate cărții de filosofie și n-a rămas, din cele ce au ajuns pe masă mea de lectură, nici una necomentată. O mică parte  din comentariile cumulate în timp le-am îmbuchetat în cuprinsul acestui al 8-lea volum de Cronici și eseuri, oferit cititorilor”. 

Iar noi, în calitate de cititori, vă mulțumim pentru tot ce faceți și vă urăm toate cele bune!  

 

Iancu Aizic