Noua carte „Uricar la Poarta Moldovei de Jos – vol. XXIV” este apărută la Editura PIM din Iași și are 186 de pagini.
Privesc atent Lista lucrărilor publicate de autor până acum și acest Uricar este la poziția 107. La acestea se adaugă 10 ediții îngrijite, 29 de ediții prefațate sau postfațate și 6 prezențe în lucrări colective. La o simplă adunare a acestora, ajungem la un număr de 152 de lucrări. Felicitări maestre pentru acest lucru, foarte important și greu de realizat de alți scriitori sau poeți!
Primul capitol al cărții ne prezintă 5 comunicări, următorul capitol intitulat „Receptări” are un număr de 19 comunicări. Urmează capitolul intitulat „Prietenii Tecuciului” cu 12 articole iar ultimul capitol, intitulat „File de letopiseț teccucean” ne prezintă un număr de 5 comunicări.
Din „Precuvântare” reținem frumoasele cuvinte „Prea multe nu au mai rămas de arătat, după cele 23 de prezentări ale Uricarului, care aduc în lumină istoria și cultura tecuceană, așa cum s-au acumulat în ultimele decenii. Are Tecuciul o viață atât de bogată încât să justifice cele 24 de volume? Sigur însă este faptul că în orașul nostru, deși mic și aproape anonim, există un freamăt cultural destul de activ și aici se scrie mult mai mult decât în Râmnicul Sărat, Focșani sau Brăila, orașe unde viața spirituală îmi este mai cunoscută”.
Materialul care deschide cartea are titlul „O viață sub semnul eșecului” și aici facem cunoștință cu date interesante din viața autorului, suferințele acestuia și trecerea chiar prin închisoarea de la Aiud. Urmează trei materiale cu amintiri din viața marelui Ion Petrovici pentru ca ultimul material din acest capitol să fie dedicat împlinirii a 120 de ani de la moartea poetului Ștefan Petică.
Capitolul „Receptări” se deschide cu materialul intitulat „Târgul fără legendă”, o analiză minuțioasă a cărții cu același titlu a cercetătorului în istoria locală Daniel Bradea, despre care scriitorul Ionel Necula ne spune „Daniel Bradea nu a primit, nicio însărcinare oficială pentru deslușirea istoriei locale. El o face pentru că nu poate trăi altfel. El are cultul adevărului istoric, îl caută, îl îngrijește și îl adoptă, doar în măsura în care poate fi certificat subsolic. Dacă ar fi fost grădinar sau pantofar, cu siguranță ar fi primit mai multe recunoașteri decât i-a oferit statutul de cărturar și istoric, nerecunoscut oficial al locului. Dar îmi dau seama că suntem amândoi legați printr-o coardă invizibilă de alpinism, că reușim împreună sau eșuăm împreună. Cu noi este Dumnezeu!”.
Urmează materialul intitulat „Cristian Pohrib revine” în care este analizată atent cartea poetului și omului de radio Cristian Pohrib intitulată „Cartea sfâșierii”.
Urmează o analiză minuțioasă a cărții profesorului Virgil Pavel, material intitulat „Poetul Ion Hurjui monografiat”, unde ne este prezentată cartea profesorului Pavel „Un om între două lumi – Ion (Jan) Hurjui”. Urmează și o cronică a acestei lansări de carte, la care au participat prof. univ. doctor Doru Scărlătescu, redactorul de carte Ioan Raducea, poetul Lucian Vasiliu, doctor Richard Constantinescu și Primarul municipiului Tecuci, Lucian Costin. Manifestarea a avut loc la Tecuci la data 10 martie 2024.
Urmează apoi materialul cu titlul „Amintirile unei fete cuminți” în care este analizată cartea „Lacrimi și bucurii” – autoare profesoara Teodora Aciocârlănoaiei, după care un alt material intitulat „O mamă își plânge fiul” – unde este analizată cartea profesoarei Viorica Aciocârlănoaiei „Pedro Negrescu – (Vasile Petronius Aciocârlanoaiei) a fost fiul meu”. Aici, pe ultima copertă, găsim și o tulburătoare poezie a poetei Mihaela Gudană.
În continuare, găsim materialul intitulat „Gheorghe Arhip. Centenar într-o lume frivolă” – unde este analizată cartea prof. V. Pavel „Gânduri împurpurate sub tricolor – Gheorghe Arhip, veteranul tecucean de 100 de ani”.
Sub titlul „Săndel Stamate – poezia cumsecădeniei” este analizată cartea prof. Standel Stamate intitulată „Albastru”, volum de versuri. Urmează materialul intitulat „Coralia – o Lelie valahă”, găsind aici amintiri despre scriitoarea Riria Xenopol, fosta studentă și apoi soție a renumitului istoric A.D. Xenopol.
În comunicarea cu titlul „Reabilitarea poemului în proză” sunt analizate cele două noi cărți ale poetei Eleonora Stamate „Nebănuitele reverberații” și „Dor… rotund”, poeme în proză.
Sub titlul „Ion N. Dinescu – un episod din istoria învățământului tecucean” este analizată cartea cu titlul „De vorba cu mine însumi”.
Următorul material are titlul „St.O. Iosif. Frânturi de gânduri și de simțiri aleatorii” – aceasta cu ocazia împlinirii a 110 ani de la moartea poetului, decedat la 22 iunie 1913. După materialul cu titlul „Supliment lămuritor” găsim comunicarea intitulată „Despre o monografie imobiliară” – unde este analizată cartea intitulată „Monografia casei Tiron”, autor Dimitrie Tiron, însă autorul demersului editorial fiind profesorul Viorel Burlacu, despre care scriitorul Ionel Necula ne spune „Viorel Burlacu se profilează a fi la fel de imoprtant ca și autorul textului. Prin toate lucrările sale, Viorel Burlacu s-a dovedit deja un autor prolific și implicat, îmbogățind bibliografia Tecuciului cu câteva lucrări remarcabile, decupate din zaristea geografiei culturale tecucene. Nu știu ce și cât a mai adăugat la această carte, dar meritul lui este evident întrucât i-a conferit o soluție editorială și a făcut public acest material inedit”.
Urmează comunicarea „Un docar străbate țara” și aici este analizat noul roman al poetei Eleonora Stamate intitulat „Patru destine și o singură speranță” – volum apărut în anul 2023.
Și tot despre o analiză a unei cărți a poetei Eleonora Stamate este vorba și în materialul intitulat „Eleonora Stamate ne propune o nouă carte”, fiind vorba de volumul „Printre blesteme și lacrimi”. Următorul material este dedicat îndrăgitei profesoare din Movileni, poetă și autoare de cărți pentru copii- Ramona Sonu. Materialul se intitulează „Valuri pe o mare liniștită” aici analizându-se cartea „Călătoria unei zâne în ținutul foarte depărtat”.
Urmează materialul intitulat „O monografie costisitoare”, aici vorbindu-se despre o cartea dedicată fostului director al Muzeului de Istorie, Nicu Mircea. Capitolul acesta se încheie prin comunicarea cu titlul „Ciorchinii lui Emil Dinga” – unde sunt analizate lucrările profesorului Emil Dinga, fost ministru, acum apropiat de activitatea literar tecuceană, membru al Cenaclului literar „Calistrat Hogaș” din Tecuci, o voce foarte activă în cenaclu despre care, președintele cenaclului, poetul Dan Vîță spunea că „De mult timp era nevoie de un așa analist în cadrul cenaclului literar”.
Capitolul „Prietenii Tecuciului” se deschide cu materialul intitulat „Aurel Brumă – un avangardist cu blugi urmuzieni” și aici, este analizată și comentată noua carte a scriitorului poet tecucean-ieșean Aurel Brumă, intitulată „Mamelon de Galon”, apărută la Editura Performantica din Iași în anul 2024 și despre care scriitorul Necula spune „Cum să detașezi ceva din această carte care este esențial când totul, de la primul la ultimul cuvânt, este la fel de important, de bine așezat și de esențial? Această carte trebuie citită. recitită și comentată de toți cei cu pretenții de subțirime și de înțelegere a lucrului bine gândit, bine proiectat și bine procesat narativ”.
Urmează apoi comunicarea cu titlul „Elis Râpeanu și vicleniile ironiei” – unde este analizat volumul acesteia cu titlul „Din oglinda gândului”.
Se continuă apoi cu materialul intitulat „Marilena Apostu”, unde se analizează cartea acesteia intitulată „Umbrele nu fac zgomot”.
Urmează apoi o analiză a volumului intitulat „Regina trifoiului”, aceasta în materialul intitulat „Luminița Zaharia și fenomenologia norocului”. Apoi, sub titlul „Luminița Zaharia – elogiul pisicilor” este atent analizată cartea acesteia cu titlul „Et Dieu crea le chat”.
Urmează o analiză a unei cărți semnate de Maria Nițu și apoi comunicarea cu titlul „Marian Nencescu”, afirmându-se aici faptul că acesta este un apropiat prieten al tecucenilor și un catalizator al dezbaterilor metafizice. Aflăm că acesta este un rafinat intelectual și a participat la mai multe ediții ale Colocviilor de filosofie organizate la Casa de cultură din Tecuci. Acum, este analizată cartea acestuia intitulată „Specific și diversitate”.
În continuare, din materialul cu titlul „Cristi Mocanu” – aflăm că acesta poate fi considerat „Un Iorga dublat de Budai Deleanu”.
Urmează materialul intitulat „Gherbăluță sonetistul” și unde este atent analizat volumul „Sonete IV – (Omul pasăre)” al acestui îndrăgit poet și om de radio.
În materialul cu titlul „Adrian Talabă” este analizată placheta „Un strop de dragoste”. Următorul material intitulat „Liliana Bursuc. Ieșirea din anonimat” – se analizează cartea acesteia intitulată „Eva fără rai”.
Urmează comunicarea „Mihai Posada – cap limpede la devălmășiile vieții culturale”- unde sunt analizate comentariile acestuia de la mai multe publicații între anii 2010 – 2023 dar și întâlnirile acestuia cu Simona Grazia Dima, cu N. Cristea și Ana Sârghie.
Ultimul capitol al acestui Uricar cu titlul „File de Letopiseț Tecucean” se deschide cu frumoasa povestire a autorului „O noapte la Ciușlea” – trăită de autor în iulie 1963, atunci în calitate de inspector școlar.
Urmează un alt material cu aminirile autorului despre Simon Ajarescu, autor, printre altele, al volumui „Biopoeme”. Urmează alte amintiri ale autorului cu C. Ștefan, un fost coleg de cenaclu literar, despre care, în final, ne spune „C. Ștefan rămâne bunul meu prieten de care mă leagă câțiva ani buni de brambureală zvăpăiată, când sângele clocotea în artere, așteptând parcă să sune sub pasul nostru apăsat”.
Urmează un material cu titlul romantic, intitulat „Așa au fost… timpurile”, găsind aici nostalgice amintiri despre Doina Cornea, Gh. Ursu, Constantin Pârvulescu și amitiri despre celebra „Scrisoare a celor 6”. Materialul se încheie prin cuvintele „Acei nătărăi de la conducere continuau să creadă că sunt iubiți de popor și că nu li se poate întâmpla nimic rău”.
Ultimul material din acest Uricar este intitulat „Cuvânt de adio pentru Ion Temneanu”, fiind dedicat plecării dintre noi a distinsului profesor despre care, în final , autorul spune „Cu Nicu Temneanu, n-a murit un om, ci s-a năruit o lume, lumea tinereții noastre buimace, dintr-un veac plin de insanități și încercări de tot felul, dar căreia Nicu Temneanu știa să-i picure puțină glazură, s-o facă suportabilă și uneori chiar crocantă. Noapte bună, Nicule!”.
În final, țin să spun că am încercat să dau cât mai multe amănunte despre această carte pentru că aceasta apare într-un număr limitat de exemplare și doresc ca tecucenii, și nu numai, să cunoască și să afle cât mai multe despre acest interesant volum și mai ales, despre acest prolific autor.
Succes în continuare, maestre și Să ne trăiți, pentru că ne trebuiți! Felicitări maestre pentru tot ce ați făcut, ce faceți și ce veți mai face pentru tecuceni și nu numai!
Iancu Aizic