Acesta este titlul celui mai recent volum al distinsului profesor scriitor Ionel Necula. Cartea, apărută la Editura StudIS din Iași în anul 2024, are un număr de 132 de pagini. Din „Precuvantarea” autorului reținem „Întreaga serie de cronici, adună între cele două coperți, risipirile mele din revistele de cultură și conține doar câteva dintre reflecțiile și atitudinile ocazionale care au irizat în anumite momente, interesul nostru oximoronic. Cred că acest volum, de fapt întreaga serie, poate fi citit, cu folos, de orice intelectual, traversat de îndoială, de neliniște reflexivă și de dulcea zăbavă a cititului”. 

Volumul de față este structurat pe trei capitole – „Eseuri” – cu un număr de opt comunicări, „Dialoguri inițiatice” – cu un număr de patru comunicări și „Cronici” – cu opt comunicări. 

Primul capitol se deschide cu materialul intitulat „Prolegomene la o filosofie a identității spațiului românesc”, din care reținem „E adevărat că Blaga își dilată ideia spațiului mioritic la orizontul întregii realități românești, la fel cum Vasile Băncilă nu avea o acoperire convingătoare, de vreme ci chiar el a detașat o bucată consistentă din geografia românească, cea baraganică, pe care a supus-o unui alt exercițiu exegetic, total diferit de modelul blagian”. 

Următorul material se intitulează „Daimonul lui Socrate” și de aici aflăm că, în cursul său privat de istorie a filosofiei, Ion Petrovici asocia și el figura lui Socrate cu destinul lui Iisus Hristos spunând „Pentru ideile sale, Soocrate a suferit și a îndurat moartea cu puterea exemplului”. 

Urmează comunicarea intitulată „Fondul ancestral -temei al identității românești”, de unde retinem frumoasele cuvinte – „Octavian Paler ne introduce ideea rezonabilă conform căreia viața, așa cum este, se desfășoară la lumina soarelui, își trage seva dintr-un adânc ascuns, dintr-o magnă abisală nevăzută, dar ușor de presupus, judecând după ceea ce se manifestă la suprafață”.  

În continuare, din materialul cu titlul „Aurel C. Popovici” aflăm că în anul 2023 s-au împlinit 160 de ani de la nașterea acestuia. Aurel C. Popovici a terminat Liceul „Iosif Vulcan” din Beiuș, a urmat apoi Facultatea de medicină la Viena și încă din anul II de facultate a colaborat cu revista „Familia” din Oradea. Se amintește aici de lucrarea acestuia – „Stat și națiune, statele unite ale Austriei mari”, lucrare care este considerată de mulți continuarea sau volumul II al Replicii din 1891. Acesta s-a stins din viață la 15 februarie 1917, dar multe din ideile sale au servit trativelor de pace care au urmat. Urmează comunicarea intitulată „Ion Petrovici – în dezbatere colocvială”, material în care se vorbește despre Colocviul de Filosofie inițiat cu mulți ani în urmă de fostul director al Casei de Cultură din Tecuci, prof. Viorel Burlacu. Se amintește de colocviul din anul 2022 unde s-a discutat mult despre opera filosofului tecucean Ion Petrovici, lucru făcut și în alte ediții. 

Autorul volumului spune printre altele – „Eu cred că Petrovici poate figura în continuare în calendarul altor omagieri viitoare, așa cum și alți gânditori originari din fostul județ Tecuci merită un tratament similar”. În continuare, se vorbește de ultimul colocviu care a avut loc la Tecuci la data de 22 noiembrie 2022 unde au fost prezenți prof. univ. Ștefan Afloroaei, prof. univ. Ștefan Munteanu, prof. univ. Cristinel Munteanu și prof. doc. Daniel Mazilu. 

În continuare, găsim comunicarea intitulată „Eminescu într-o tentație epopeică”, de unde aflăm despre „Descălecătorii de țară, dătători de legi și datini, din familia Mușatinilor, și care sunt invocate atât de frecvent în opera poetică a lui Eminescu, încât dacă am pune cap la cap și am aranja într-o anumită ordine toate variantele pe această temă, am avea impresia unei epopei pe care poetul a conceput-o în stilul Henriadeei lui Voltaire”. 

În continuare, găsim comunicarea intitulată „Consonanțe și sincronii între Goga și Cioran”, unde ni se vorbește de bogata corespondență dintre cele două mari personalități. Urmează materialul intitulat „Amăgirile lui Sandu Tudor” și de unde aflăm despre cel care avea să devină Părintele Agaton de la Mănăstirea Antim. 

Capitolul „Dialoguri inițiatice” se deschide prin comunicarea „Mai este actuală credința?” și din care reținem „Într-o scrisoare către Veronica Micle, Eminescu făcea o afirmație cu valoare de postulat – Dumnezeeu nu este nici în cer, nici pe pământ. Dumnezeu este în inima noastră. Cine nu L-a aflat în propria ființă, nu-L va găși nici în altă parte”. Urmează un material sentimental, cu titlul „Iubiți satul și țăranul român?”. Materialul este o adevărată lecție de patriotism, predată nouă, tuturor, de autor, un îndemn clar de a ne iubi limba, patria și, mai ales, locul natal. 

Materialul următor are titlul „Ce loc ocupă Erosul în cetatea modernă ?”. De aici, aflăm că „Eros s-a născut dintr-o relație dintre Zeul Poros, care reprezentă ideea de belșug și vicleana, dar sărăntoaca, muritoare Penia și că rezultatul a întrupat caracteristicile ambilor părinți – nu se duce nici la istovire dar nici la belșug!”. 

Urmează comunicarea intitulată „Mai este filosofia regina științelor?”. Răspunsul vine imediat – „Nu, nu mai este. Deși și-a păstrat conținutul enciclopedic, nevoia de erudiție și stăpânirea deplină a cunoașterii, filosofia nu mai joacă rolul central pe care l-a avut odinioară. Ea a devenit dependentă de evoluția științei și progresului și este acum direct proporțională cu evoluția științei, având însă o nouă viziune conformă progresului științific”. 

 Ultimul capitol – intitulat „Cronici” – se deschide prin comunicarea „Marian Nencescu”. Acesta a fost o prezența tonică la edițiile colocviilor anuale de filosofie „Ion Petrovici” organizate la Tecuci, mai ales cu ocazia Zilei Mondiale a Filosofiei. 

În continuare, găsim comunicarea intitulată „ Mihai Posada și arta dialogului”, unde se analizează lucrarea acestuia intitulată „Cartea convorbirilor – 2”, apărută la Editura Agora din Sibiu în anul 2021. Următorul material, are titlul „Dorin N. Uritescu”, revine în vitrină cu noutăți și aici este analizată lucrarea acestuia cu titlul „Ion Creangă – Magician al cuvântului”, apărută la Editura Academiei Oamenilor de Știință din București în anul 2023. Urmează comunicarea „Ion Dinvale și ideea de prăbușire”, unde se analizează volumul intitulat „Prăbușirea din certitudini”, carte apărută la Editura Salonul Literar – Vrancea 2023. În continuare, găsim comunicarea intitulată „Valentin Popa despre legăturile lui Mircea Eliade cu spiritul brăilean”, fiind vorba de o lucrare apărută în anul 2018 la Editura Istros a Muzeului brailean „Carol I” și unde aflăm legăturile dintre Eliade și brăileanul Mihai Sebastian, dar și de Vasile Băncilă. 

Se trece, în continuare, de la spiritul brăilean la spiritul băimarean prin comunicarea „Florian Roatis – de veghe la tâmpla spiritului băimarean” și unde se analizează cartea autorului menționat, intitulată „Odiseea filosofică a conștiinței și alte texte” – lucrare apărută la Editura Limes, Florești – Cluj, în anul 2023. Următorul material analizează o lucrare a autoarei Maria Nițu, despre care autorul ne spune „Mă solidarizez cu opinia scriitoarei că trăim mecanic și ne disipăm în atâtea automatisme de viață și de exprimare, pierzând din vedere originea și semnicatia lor primară”. 

Ultimul material poartă titlul simplu „Theodor Parapiru” și aici se analizează lucrarea scriitorului și gazetarului gălățean intitulată „Dictum, Tetis, sezonul 4”, carte apărută la Editura Senior din Călărași în anul 2024 și care face parte dintr-o serie de cinci secvențe, toate decupate din tainele aceluiași moment cronotopic, biblic. 

Și astfel, se încheie o nouă lucrare a distinsului profesor scriitor Ionel Necula.

Felicitări, maestre, pentru această nouă lucrare și așteptăm alte volume cu acest obișnuit nume, drag nouă, tuturor cititorilor – Ionel Necula! 

Iancu Aizic