Joi, 17 octombrie 2024, Sala „Alexandru Mironescu” a Casei de Cultură a municipiului Tecuci a găzduit o nouă ședință de lucru a Cenaclului literar „Calistrat Hogaș”, condus de poetul Dan Vîță. De această dată, ședința a fost deschisă de poetul Adrian Răcaru care după ce a recitat o frumoasă dar tristă poezie, dedicată celor ce pleacă de lângă noi, aparținând poetului și dramaturgului Victor Eftimiu, acum dedicată regretatei poete Eleonora Stamate, a solicitat celor prezenți, un moment de reculegere în memoria acesteia.
Poetul Adrian Răcaru, redactor șef al revistei „Tecuciul literar-artistic”, a oferit tuturor membrilor cenaclului prezenți la ședință noul număr, respectiv nr. 73, al acestei reviste, care acoperă perioada iulie-septembrie 2024, număr ce are pe prima coperta figura poetei Eleonora Stamate (1 martie 1953 – 31 iulie 2024).
În continuare, poetul Dan Vîță a făcut cunoscut membrilor cenaclului stadiul de pregătire al apropiatului Festival de Poezie „Costache Conachi”, care se va desfășura la Tecuci în zilele de 25-26 octombrie, începând de vineri, 25 octombrie 2024, ora 17 și continuând sâmbătă, 26 octombrie, începând cu ora 10, adresându-se membrilor cenaclului să fie prezenți la acest eveniment în număr cât mai mare.
În cadrul festivalului, va conferenția profesorul Dan Grădinaru, prozator, critic și istoric literar, acesta vorbind despre începuturile literare în România și, mai ales, aportul adus în acest sens de poetul Costache Conachi. Vor există două secțiuni – Una de Grupaje, unde președintele juriului va fi Gelu Dorian, director al Editurii Hyperion din Botoșani, alături de Nicolae Corlat, redactor șef adj. la aceeași editură, Alexandru Ovidiu Vintilă, director la „Bucovina Literară” din Suceava și Nicolae Colac. La această secțiune, s-au primit un număr de 14 texte literare.
Cea de a două secțiune, intitulată „Manuscris”, are înscriși 14 participanți și în juriu găsim pe Simona Modreanu și Livia Iacob. În programul festivalului, vom avea și recitaluri poetice susținute de Marinela Carp și Alexandru Ovidiu Vintilă. Festivalul cuprinde și un recital Folk, susținut de folkiștii Cezar Popescu din Iași și Cristi Corcioveanu, din Tecuci, un recital cu lucrări pe texte poetice.
Sâmbătă, vom audia și un concert prezentat de Corala Pastorală de la Ateneul „Maior Gh. Pastia” din Focșani. În program, este inclusă și o prezentare făcută de cercetătorul în istoria locală Daniel Bradea, despre istoria Cenaclului literar tecucean.
Următoarea problemă prezentată de poetul Dan Vîță a fost legată de editarea noului volum de Antologie, realizat de membrii Cenaclului tecucean, care va apare pe data de 24 octombrie 2024 și va purta titlul „Compania de zbor Calistrat Hogaș”. Volumul va apare, deocamdată, în tiraj de 50 de exemplare și membrii cenaclului vor primi gratuit câte un volum, urmând ca cele disponibile să fie vândute la un preț de circa 20 lei.
În continuare a luat cuvântul prof. univ. Emil Dinga, membru marcant al cenaclului, care începe prin a ne spune că a avut recent o discuție cu scriitorul și criticul literar Theodor Codreanu și care a apreciat valoarea numărului 72 al revistei „Tecuciul literar-artistic” și a urmărit și numărul 73 care era atunci în curs de apariție. Distinsul om de litere, a afirmat că această revista tecuceană are și va avea în viitor și mai multă rezonanță națională. Profesorul Dinga continuă prin a ne spune că recent, a avut onoarea de a participa la o nouă lansare de carte a scriitorului Varujan Vosganian, recunoscut economist, om politic și scriitor. Profesorul Dinga continuă prin a propune o încercare de a introduce și revista tecuceană sub girul Uniunii Scriitorilor din România și, dacă se poate, schimba și numele revistei.
Intervine poetul Dan Vîță spunând că tirajul revistei este cât se poate de redus, ar fi necesar ca aceasta să apară în tiraj mai mare și să poată fi citită, mai mult, de cititori din alte localități ale țării. Aceasta pentru ca să existe un echilibru între aparițiile locale și cele naționale. Mai menționează faptul că, la ora actuală, Uniunea Scriitorilor din România susține un număr de 13 reviste literare în țară.
A intervenit și poetul Adrian Răcaru, redactor șef adj. al publicației „Tecuciul literar- artistic” spunând că a făcut o analiză a autorilor care au publicat de-a lungul timpului în această revistă și a ajuns la peste o sută de colaboratori din țară, dar și de peste hotare. Referitor la o schimbare a titlului revistei, marea majoritate a membrilor cenaclului a afirmat că, în titlul revistei, trebuie oricum să se regăsească numele orașului Tecuci.
Partea principală a cenaclului literar din această seară l-a avut ca lector pe poetul Adrian Răcaru. Acesta a citit propriile poezii – „Autoportret”, „Unde suntem?”, „Cărăuș”, „Mamele nu vorbesc și nu pleacă”, „Eternul discurs despre vânt”, „Pe drumul care a pierdut muntele”, „Când eram eu copil”, „Acolo”, „Primejdii stăruite”, „Încercuiri”, „Unde am ajuns”. Poetul a continuat cu lectura frumosului catren „De la toate am eu haru’ / Soarele să-l plimb cu caru’ / Și să îndulcesc amaru’ / Când citiți ce-a scris Răcaru !”. În continuare, ne-a prezentat prima lui poezie, publicată încă de când era student, în anul 1972, în revista „Pagini Dunărene” din Galați, poezia cu titlul „Doina”. Studiind volumul care era pe masă, am remarcat că, alături de Adrian Răcaru, în volum mai semnau atunci, în anul 1972, Aurel Brumă, Valeriu Gorunescu, Virgil Țigănuș, Stelian Vicol, Dionisie Duma, Anton Stanciu, Ion Chiric, Doru Scarlătescu și alții.
Primul membru al cenaclului care a trecut la analiza textelor, a fost profesorul Dinga, remarcând frumoase construcții cum ar fi „Pământul pe care nu l-am atins ”. Vorbitorul continuă prin a spune că, în general, o poezie nu se scrie pentru o persoană, ci pentru colectivitate.
A continuat poetul Dan Vîță spunând că îl cunoaște pe autor de circa 30 de ani și i-a apreciat mereu stilul în care scrie. I-am admirat lexicul și ușurința lui în exprimare. Îl consider un poet care poate trece ușor de la spiritul liric la zona arhaică. În acest sens, am remarcat poezia „Cărăuș” – un cuvânt pe care mulți nu îl cunosc, el venind de la „a căra”. La poetul care ne-a citit azi, nu am remarcat texte cu violențe, el este un poet al lucrurilor plăcute, simple și concrete.
Prof. poet epigramist Aurel Scarlat apreciază poeziile audiate remarcând construcțiile „Pâinea care explodează”, „Îngeri păzitori de siguranță”. Consideră poezia „Unde am ajuns” ca un protest social. Îl consider pe poet unul liric și vine cu părerea că în tinerețe autorul a scris mai bine decât acum. Încheie cu o epigramă.
Poetul epigramist Iulian Bostan începe tot cu aprecierea că Răcaru este un poet liric dar care încearcă să trezească lumea. Apreciază folosirea cuvântului „acolo” pentru a accentua unde se petrece acțiunea în acel moment. Poeziile audiate au o curgere logică toate fiind acoperite de estetică.
Prof. Virgil Pavel începe prin a mulțumi membrilor cenaclului pentru că l-au acceptat în mijlocul lor, afirmând că de când participă la cenaclu este mai bogat sufletește. Referitor la poeziile audiate ne spune că ele îl fac să gândească mai mult. Apreciază poeziile care au trimitere la viața de la țară. Aprecieri au venit și de la scriitorul Tănase Dănăilă.
Prof. Ionel Necula începe prin a ne spune că îl cunoaște de mult timp pe poet și i-a prefațat și unele apariții editoriale. Are un bogat fond lexical care îl ajută mult în expuneri și îl apropie de sufletele cititorilor. Poeziile lui au un conținut bogat și nu unul uscat.
Aprecieri au venit și din partea unei vechi membre a cenaclului – Mariana Enache, care apreciază sensibilitatea emanată din aceste versuri.
În afară de cei care au vorbit, la ședință au mai participat: Rodica Buhoci, Ionică Răileanu, Mircea Cojocaru, Săndel Stamate, Cătălin Dumitrescu, Mihaela Gudană și secretara Violeta Daniela Copăceanu, care a consemnat tot ce s-a discutat în cenaclu.
Apreciem reușita acestei ședințe.
Iancu Aizic
