Cele mai ample lucrări de protecție împotriva inundațiilor au fost finalizate la Tecuci. Episoadele de vreme extremă vor avea un impact mai redus asupra comunității și locuitorilor din împrejurimi.  

În anul 2007, pârâul Tecucel a inundat întregul oraș și a făcut pagube materiale însemnate, în anul 2013, Câmpia Tecuciului a fost măturată de ape.  

 În ultimul an, în bazinul hidrografic al pârâului Tecucel s-au făcut lucrări extinse de protecție împotriva inundațiilor, reducere a eroziunii solului și gestionare a apelor pluviale. Acumularea nepermanentă Tecucel, cu un volum de 3,53 milioane mc, este situată în amonte de municipiul Tecuci și are rol de preluare și tranzitare a undelor de viitură. În cadrul proiectului, albia pârâului a fost regularizată pe o lungime de 5,7 km, iar cele două stații de pompare avariate de viitura din 2007 au fost reabilitate și reechipate.  

Au fost plantate cordoane forestiere pe Râpa Roșie și Tecucelu Sec. Acestea vor contribui la stabilizarea solului și la reducerea scurgerii necontrolate a apelor de pe versanți. 

Investiția a fost derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române (ANAR) prin Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.  

 „Este un exemplu că putem crește reziliența ecosistemelor locale într-un context tot mai marcat de efectele schimbărilor climatice.  

E un angajament concret pentru protejarea vieții, a bunurilor și a mediului, care trebuie să fie replicat și în alte zone vulnerabile din România.  

Fondurile alocate astăzi pentru protecția împotriva efectelor schimbărilor climatice trebuie privite ca o investiție, nu ca un cost. Aceste sume reprezintă doar o mică parte din ceea ce ar însemna, pe termen lung, costurile generate de efectele climatice – pentru că la nota de plată pentru prevenție se adaugă apoi costurile cu intervențiile de urgență sau, mai ales, cu reconstrucția”, a declarat Mircea Fechet, ex ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor  

Investiția de la Tecuci a depășit suma de 217,57 milioane de lei. Proiectul a fost cofinanțat de Uniunea Europeană.