Joi, 15 ianuarie 2026, la Tecuci s-a celebrat cultura română și spiritul eminescian.

 Manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale au început la ora 11 la statuia poetului Mihai Eminescu din Parcul Central, unde erau prezenți reprezentanți ai Primăriei, Casei de Cultură, Bibliotecii, Muzeului, oameni de cultură și din cadrul Asociației Pensionarilor Tecuci. Instituțiile de cultură și Primăria – reprezentată de viceprimar au depus „florile recunoștinței”. Au luat cuvântul managerul Casei de Cultură – Cristian Gabriel Călugăru și referentul Dan Vîță, vorbind publicului despre „Domnul culturii române, Eminescu și cei care i-au urmat crezul”, acum, la 176 de ani de la nașterea poetului nepereche.

De la ora 17, la Sala Studio a Casei de Cultură s-a derulat manifestarea „Clipa cea repede”.

 Cristian Gabriel Călugăru a deschis evenimentul menționând că inima omului bate în trei ritmuri deodată, respectiv inima biologică, bătaia sufletului și, în cele din urmă, bătaia lui Dumnezeu dinlăuntru nostru: „Când această ultimă bătaie se stinge, suntem cu toții cuprinși de infarct duhovnicesc. Însă noi, românii, purtăm încă o bătaie în plus: inima lui Eminescu din noi. Dacă și aceasta ar înceta să mai bată, am fi morți ca români. Dar ea bate mereu, din nou, parcă tot mai puternic, ca să ne reamintească cine suntem cu adevărat. Bate ca o sfântă Înviere”. A mulțumit pentru prezență tuturor și a urmat prezentarea invitaților speciali ai evenimentului, respectiv: Nicolae Băciuț – proeminent scriitor, redactor-șef Vatra Veche (Târgu Mureș); Mirela Gheorghe – lector Universitatea Danubius, autoare de volume și studii literare (Galați); Răzvan Ducan – poet, publicist și eseist (Târnăveni).

A urmat Dan Vîță, moderator al evenimentului, în discursul său dorind să clarifice data nașterii marelui poet Mihai Eminescu, invitând apoi la cuvânt pe ing. Alexandru Dimitrescu. În prelegerea sa, ni se amintește că „Eminescu ne roagă să avem grijă să ne facem singuri istoria”.

S-a continuat cu primul moment artistic, piesa „Pe lângă plopii fără soț” în frumoasa interpretare a Adelinei Muscă, ea fiind elevă a Clasei de canto coordonată de prof. Claudiu Vișan.

 Dan Vîță amintește de iubirile și muzele marelui poet, apoi invită să susțină Prelegerea despre teatru și Eminescu pe lector univ. Mirela Gheorghe. Ne menționează, printre altele că „Acum este acea magie care însuflețește cuvântul în fața intoleranței, urii, răutății de toate felurile. Cuvântul poate astfel să sfideze nimicul. A vorbi despre poezie, teatru, suflet și simțire, înseamnă să sfidezi nimicul și să păstrezi în suflet credința că binele încă există, chiar dacă doar în spații mici ca acesta, care sunt adevărate enclave ale frumosului, într-o lume ce pare să miroase tot mai mult a praf de pușcă, a frig și a întuneric. Astăzi sfidăm acest nimic, opunând întunericului care îl însoțește lumina unei mari iubiri, iubirea unui poet visător pentru țară. Eminescu, acesta este marele poet care a iubit teatrul cu intensitate, cu profunzime, dar relația sa cu teatrul a fost tensionată și nu împlinită, așa cum și-ar fi dorit el. De la vârste fragede Eminescu citește teatru, îl citește pe Alecsandri și alți autori autohtoni, precum și piese ale dramaturgilor contemporani. El intră în lumea teatrului ca într-o poveste vie, rând pe rând ca gânditor, menestrel care dorește să compună singur cântul și să nu se mai limiteze a rosti cânturile altora”.

 Au urmat alte momentele artistice susținute de Sara Mihai – cu piesa „O, rămâi” și piesa „Eminescu” interpretată de prof. Claudiu Vișan.

Bibliotecarul Iancu Huzum din Corod, prezent la eveniment cu nenumărate volume de carte, a fost invitat să ia cuvântul, acesta spunând publicului că Ziua Națională a Culturii o putem face zilnic dacă vrem, dacă suntem capabili.

Nicolae Băciuț, autor a peste 200 de cărți, precizează că scrisul este o asumare de mare noblețe și ceea ce a scris a fost un balsam pentru suflet, oferind temeiuri și altora pentru scrisul său, fiecare carte scrisă având o altă poveste. A reamintit că pe 15 Ianuarie ne-am obișnuit să îl sărbătorim pe Mihai Eminescu, poetul literaturii române, a cărui operă învinge timpul, după cum spunea George Călinescu.

În Eminescu, românii l-au recunoscut dintotdeauna pe cel mai mare poet național, pentru că el a reuşit, ca nimeni altul, să exprime prin scrierile sale, sufletul şi esența acestui popor.

Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem de fiecare dată acasă, acolo unde rădăcinile acestui neam încă se mai zbat şi sângerează românește. Nicolae Băciuț menționează că umblă destul prin această țară, dar la Tecuci există cultură iar „Viitorul este întoarcerea la Eminescu – așa cum mi-a zis Nichita Stănescu într-un interviu. Acum, cultura trebuie apărată de noi”.

 I se alătură și scriitorul patriot Răzvan Ducan, care și-a înfășurat fularul cu tricolor purtat la evenimentele mari în România și Viena – la tabloul lui Eminescu ce trona pe scenă. Vorbește despre Eminescu, care a scris de la 17 ani, apoi despre aparițiile personale, foarte multe cărți, printre care 40 de volume doar cu versuri. Ne recită din poeziile patriotice, fiind prezent și cu volumul apărut recent – „Dacă Dumnezeu e român, nici nu mai este necesar să fiu și eu”.

Seara s-a încheiat frumos, cu recitarea extraordinară a marelui om de cultură Nicolae Băciuț, aplauzele nenumărate fiind mulțumirea faptului că s-a aflat aici, la Tecuci.

Identitatea noastră națională a fost prezentată de toți invitații care au luat cuvântul, iar martorii acestui eveniment – publicul, a apreciat manifestarea care și-a atins scopul propus.