Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Muzeul de Istorie printr-o complexă activitate

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, în colaborare cu Primăria municipiului Tecuci, Casa de Cultură și CNSH Tecuci, a organizat joi, 15 ianuarie 2026, o activitate prin care să sărbătorească, așa cum se cuvine, Ziua Culturii Naționale.

Manifestarea, la care sala principală a muzeului a fot plină cu personalități iubitoare de cultură, cărora li s-au adăugat elevi de la CNSH și școlile gimnaziale „Anghel Rugină’’ și „Elena Doamna’’, a fost deschisă de managerul muzeului, Daniel Dojan, care bucurându-se de prezența masivă a publicului, prezentă pentru a sărbători ziua marelui nostru poet nepereche, a continuat prin a mulțumi distinșilor colaboratori, respectiv Casa de Cultură, CNSH – bibliotecii acestui colegiu și Cenaclului literar din acest colegiu – „Cuvânt bun” condus și coordonat cu mult profesionism de profesorul poet Cătălin Poenașu.

A continuat prin a recomanda publicului să viziteze expozițiile muzeului, respectiv Expoziția „Arta de a păstra timpul, Cartea veche și tradițiile culturale”, curator muzeograf doctor Paul Ciobotaru, Exponatul lunii ianuarie 2026 – Ziarul Curierul Tecuciului – fragmente din presa locală din prima jumătate a secolului XX, curator muzeograf Daniela Alecsa, Expoziția de pictură „Culorile timpului” a profesorului Constantin Ilaș – curator, gestionar custode Loreley Ivașc, Expoziția „Ioan T. Sion – 100” și Expoziția de uniforme antice „Arma Antiqua”.

A mulțumit apoi și pentru prezența la această activitate a membrilor Cenaclului literar- artistic „Cuvânt bun” – coordonat de profesor Cătălin Poenașu cu sprijinul profesoarei Liliana Maxim. De asemeni, continuă vorbitorul, să nu uitați să vizitați acum, aici, și Expoziția de carte veche realizată de bibilotecara de la CNSH, Florina Cojocaru.

În continuare, managerul muzeului l-a invitat la microfon pe muzeograful doctor Paul Ciobotaru pentru a prezenta Expoziția „Arta de a păstra timpul. Cartea veche și tradițiile culturale”. Acesta începe prin a aminti de renumitul „Cuvânt către cititoriu” a lui Varlaam, din care se desprinde ideea de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, amintind apoi și de spusele marelui istoric N. Iorga – „Opera cea mai populară a epocii noastre vechi conține primele versuri în limba română”.

Amintește în continuare de lucrările apărute în anii 1804, 1811, 1844 și 1860 vorbind și de „Psaltirea de la Chișinău” apărută în anul 1907. Se arată că lucrările erau scrise cu alfabetul chirilic și apoi cu alfabetul latin, analizând „Cazania lui Varlaam”, lucrare publicată la Iași în anul 1843 și încheie vorbind de fenomenul „Blesteme”, oprindu-se la „Blestemul de carte” din anul 1759.

În continuare, am urmărit un interesant documentar, apărut în ciclul „Mari români”, dedicat marelui poet Eminescu, având în prim plan pe regretatul om de cultură Andrei Gheorghe, cu un material interesant pe urmele marelui nostru poet.

A luat apoi cuvântul profesorul Cătălin Poenașu care a început prin a ne prezenta membrii cenaclului pe care îl conduce și intitulat „Cuvânt bun”. A recitat o frumoasă poezie proprie dedicată marelui Eminescu după care a invitat-o la microfon pe bibliotecara Florina Cojocaru, care ne spune că este pentru prima oară când cărțile pe care le are în bibliotecă sunt expuse într-o expoziție. Ne recită și o poezie dedicată lui Eminescu și încheie prin a ne spunme cu mare bucurie că, în bibliotecă se află și un număr însemnat de cărți provenit de la renumita „Casă a școalelor”, donații făcute de fostul ministru al învățământului, patron spiritual al liceului – Spiru Haret.

A fost apoi invitată la microfon profesoara Liliana Maxim, cea care a pregătit elevii pentru prezentarea de astăzi, această încheind cu o frumoasă recitare a unei poezii de Eminescu. Au apărut apoi în fața noastră membrii cenaclului cu recitări, respectiv Irene Croitoru cu poezia „Ce te legeni”, Maria Mandache cu poezia „Când amintirile”, Lorena Dumbravă cu poezia „O, rămâi”, Mihail Covrig cu poezia „Și dacă”, Raluca Ionașc cu poezia „Pe lângă plopii fără soț”, Vlad Ene cu poezia „La steaua”, Alexandra Brăilescu cu poezia „Lacul”, Monalisa Comăneci cu poezia „Peste vârfuri”, Maia Buțurcă cu poezia „Somnoroase păsărele”, Alin Gheorghe cu poezia „Fiind băiet, păduri cutreieram” și Amelia Dinu, interpretare vocală „Sara pe deal”.