Legenda Sfântului Ilie. Tradiții și obiceiuri pentru ziua de 20 iulie

 

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ilie în fiecare an pe 20 iulie

Sf. Ilie, cunoscut ca fiind un proroc evreu este menționat în cea de-a treia carte a regilor din Vechiul Testament în capitolele 17-20. În Noul Testament, Mântuitorul nostru, Iisus Hristos aduce aminte de Ilie când vorbește Ioan Botezătorul spunându-i că Ilie este cel care trebuia să vină (Matei 11:14). În noul Testament acesta este menționat și în Matei 17:3, Marcu 9:4 și Luca 9:30. Sfântul Ilie este considerat de către credincioși ca fiind făcător de minuni și aducător de ploi în vremuri grele, de secetă. Sfântul Ilie provine din Tesvi în Galaad, făcând parte din tribul lui Aaron. Așadar, Sfântul Ilie era preot.

Legenda spune că la nașterea sa tatăl lui Ilie a zărit oameni îmbrăcăți în alb, care îl înveleau pe Sfântul Proroc în scutece de foc și dându-i nume. De asemenea, aceștia îi dau să mănânce o flacără, care reprezenta simbolul râvnei pentru Dumnezeu. De mic copil era foarte credincios, fiind mereu în poruncile Legii, postind și rugându-se neîncetat, lucruri care l-au făcut să fie privit drept modelul vieții mănăstirești. Acesta a activat în Regatul de Nord, unde rege era Ahab. Acesta din urmă s-a căsătorit cu Isabela, o principesa păgână care l-a convertit la idolatrie, astfel marcând începutul persecuției prorocilor și credincioșilor.

Sfântul Ilie i s-a adresat direct lui Ahab și încearcă să îl aducă pe calea cea bună însă Ahab refuză. La spusele Profetului, o secetă groaznică se abatu asupra locului lăsând pagube inimaginabile în urma sa: pământul a fost ars, oamenii și animalele mureau din lipsa hranei și a izvoarelor, iar natura murea și ea odată cu restul celor vii. Dumnezeu îi spune Prorocului să părăsească ținutul, iar acesta se conformă și, acoperit cu o piele de vițel și una de oaie, merge la râul Chorrath, situat dincolo de Iordan, în apropierea bisericii Hozeva. Aplecandu-se să bea apă, Dumnezeu îi trimisese corbi, animale considerate impure și crude față de progeniturile lor, în concepția evreilor, pentru a-i aduce pâine și carne, să îi stârnească astfel milă Prorocului. Odată ce secă și cascada, Domnul îl trimise la Sarepta din Sidon, călătorie menită de a-i deschide ochii lui Ilie.

În drumul său, Ilie dă de o văduvă cu un copil căreia îi cere să îi facă o pâine cu făină și uleiul pe care le mai avea. Aceasta, ca gazdă primitoare îi face pe plac lui Ilie iar acesta îi promite că va avea făină și ulei până când seceta va înceta. La câteva zile, fiul văduvei muri iar aceasta îl bănui că i-a ucis copilul. Totuși, Ilie luă trupul copilului și îl urcă la etaj, suflă de trei ori asupra trupului, chemându-l pe Dumnezeu și copilul învie.

Simțind că urmează să meargă la Ceruri, îl alege că succesor al său pe Elisei. Dată fiind credința și personalitatea de care a dat dovadă, Dumnezeu îl mută pe Ilie din viața pământească direct în cea cerească fără a trece prin poarta morților.

În tradiția populară, în momentul în care se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase se spune că, de fapt, Ilie traversează cerul în căruța lui de foc pentru a ne ocroti. Datorită faptului că este unul dintre profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

Aviatorii militari români sărbătoresc pe 20 iulie, sub patronajul ocrotitorului lor, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene. Cu acest prilej, toate unităţile din subordinea Statului Major al Forţelor Aeriene vor desfăşura ceremonii militare şi religioase, concursuri sportive, simpozioane şi activităţi specifice tradiţiei militare.

Tradiții și obiceiuri de Sf. Ilie

Odată cu această zi se încheie practicarea obiceiurilor de invocare a ploilor. În ziua de Sânt’ Ilie, femeile duc la biserică busuioc, pe care-l pun la icoane, iar după slujbă îl duc acasă unde este ars, iar cenuşa sa este pusă, la nevoie, pe rănile copiilor.

Mărul este pomul sfântului Ilie. Se spune că până la 20 iulie nu e bine să mănânci mere ca să nu-l superi pe Sf. Ilie şi să te trăznească. În această zi gospodinele duc la biserică şi mere pentru sfinţire, abia apoi se pot mânca; atunci şi după 20 iulie. Se mai spune că în această zi nu este bine să stai sub un carpen, deoarece poţi fi trăznit. Fă-ţi cruce cât de des poţi când tună, fulgeră şi trăzneste, zice credinţa populară, pentru că Dumnezeu a zis lui Ilie: „în toate să dai, dar în cruce să nu dai!”.

Fetele nemăritate se scaldă goale în noaptea de Sf. Ilie în lanurile de cânepă; apoi se culcă şi dacă visează cânepă verde, vor lua flăcăi; dacă visează cânepă uscată înseamnă că ursitul poate fi un văduv. Se mai spune că în revărsatul zorilor zilei de Sf. Ilie se culeg ierburi de leac, de vrăji, de farmece.

 

sursa: internet