Joi, 20 aprilie 2017, sala Studio a Casei de cultură a găzduit o dublă manifestare literară. Aceasta a fost deschisă de Lucia Gologan, manager al Casei de cultură. După ce a mulţumit invitaţilor pentru faptul că au decis să participe la acest eveniment pe un timp total potrivnic, a ţinut să nominalizeze o parte din participanţi începând cu profesorii Radu Vladimir şi Dorina Branişte de la CNSH care au venit cu mai mulţi elevi de la colegiu, apoi poetul-pictor Mircea Cojocaru, poetul Dionisie Duma, părintele C. Velicu, consilierul local Gh. Militici, poeţii Mişu Stefaniu şi Marian Mârza, coregrafa Mariana Enache însoţită de fiu ei, actorul Gabriel Enache şi un invitat special, fostul ministru Emil Dinga. Au mai fost prezenţi la această activitate profesorul Ionel Necula şi Daniela Ignat, purtător de cuvânt al Primăriei.
În continuare, Lucia Gologan s-a oprit la prima activitate, respectiv sărbătorirea a 170 de ani de la naştere şi 100 de ani de la decesul marelui om de cultură Calistrat Hogaş, subliniind faptul că din anul 1984, bustul marelui scriitor se află în faţa casei de cultură.
Pentru a se realiza un tablou mai amănunţit al marelui scriitor, a fost invitat să ia cuvântul Ionel Necula, recunoscut istoric local. Acesta începe prin a-l caracteriza ca un scriitor homeric, care a fost unul din marii scriitori nedreptăţiţi, deoarece nu a fost niciodată nominalizat pentru a face parte din Academia Română. Se aminteşte apoi că atât el cât şi fiul lui au fost profesori la liceul „Dimitrie Sturdza”.
A fost apoi invitat să vorbească despre Calistrat Hogaş profesorul Radu Vladimir de la CNCH, acesta începând cu dedicaţia ce se află pe prima filă a lucrării „Pe drumuri de munte”, unde se arată că lucrarea se dedică foştilor elevi şi profesori „pre aducere aminte”.
Continuă spunând că scriitorul s-a dăruit în totalitate şcolii şi elevilor, arătând că actualmente, colegiul tecucean este înfrăţit cu CNCH din Piatra Neamţ. Prof. Radu continuă spunând că acest mare scriitor ar fi meritat mai mult decât o placă de 20×20 cm, un nume dat colegiului, o stradă şi un nume de cenaclu, aceasta în timp ce multe oraşe mai mici ca Tecuciul au case memoriale, la noi neexistând aşa ceva. Prof. Radu ne plimbă apoi prin oraşele în care a funcţionat ca profesor marele Hogaş începând cu Roman, P. Neamţ, Iaşi, Tecuci şi chiar Alexandria. Viaţa lui a fost un adevărat roman, caracterizându-l pe scriitor ca având parfumul Tecuciului dintre dealuri dar care iubeşte mult muntele: „De aceea, pot spune că prin tot ce a realizat Calistrat Hogaş, aşa cum îi plăcea lui să spună despre cei ce lasă ceva în urma lor că nu a făcut umbră degeaba, e onorant să cinstim memoria scriitorului şi să mulţumim elevilor care au venit cu flori la această minunată omagiere”.
Prof. Dionisie Duma spune cu mândrie că este cel mai vechi membru al Cenaclului literar „CalistratHogaş”, care la început s-a numit „Ion Creangă”, amintindu-ne că activează la cenaclul tecucean încă de când era elev în clasa a VI-a, prezentându-ne şi o invitaţie de a citi din lucrările lui în cadrul cenaclului, printr-o scrisoare trimisă de preşedintele de atunci al cenacului, dr. G. Dimitriu, datată 12 iulie 1960, în urmă cu 57 de ani. Poetul Duma ţine să ne mai spună că după ce a condus ani de zile cenacul, acum este preşedinte de onoare, preşedinte în funcţie fiind prof. C-tin Oancă. Poetul Duma încheie cu propunerea/rugămintea dresată prof. Ionel Necula, de a realiza o istorie a Cenaclului.
În continuare, moderatoarea Lucia Gologan l-a invitat pe colegul Dan Vîță pentru a se trece la cel de al doilea punct al manifestării, respectiv lansarea volumului de poezie „Bestiarium vocabulum” a poetului gălăţean Gabriel Gherbăluță. Înainte de aceasta Lucia Gologan ţine să sublinieze faptul că numele Calistrat Hogaş înseamnă de fapt „adâncitură în pământ”. Dan Vîță începe cu mărturisirea că este foarte greu să treci din proza secolului XIX la prezent, dar trebuie să o facă. Vorbind de autorul Gabriel Gherbăluță, ni-l prezintă ca pe un înzestrat poet, realizator de emisiuni radio, rocker, profesor de Limba şi literatura română la Liceul de marină din Galaţi şi multe altele. Vîță precizează că deschizând cartea s-a gândit, după titlu, la ceva monstruos, dur, dar, citind cu atenţie, a fost atras de frumuseţea versurilor, mult apropiate de cititor.
A luat apoi cuvântul scriitorul şi jurnalistul gălăţean Victor Cilincă, apreciind manifestarea, aducând şi elogii creatorului statuii în piatră din faţa publicului, ce îl înfăţişează pe Calistrat Hogaş, lucrare realizată de sculptorul Covaski. Jurnalistul gălăţean apreciază modul cum s-a trecut aici de la secolul XIX la prezent iar despre poetul de faţă ne spune că l-a cunoscut în lumea teatrului, ca regizor, montând piese în teatre şi chiar în penitenciare. Ne vorbeşte apoi de activitatea acestuia ca poet dar şi de colaborarea în poezie cu alţi poeţi, în special cu poete, realizând o nouă formă de poezie.
Ne spune că avem aici o poezie filosofică, rebelă şi chiar aristocratică. Debutul poetului a avut loc în anul 1980 şi în continuare ne citeşte câteva din poeziile acestuia, spunând că totuşi „poezia nu mai este ce era odată”.
Dan Vîță intervine pentru a spune că avem în faţă un poet erotic care deţine metafora iubirii găsită în fiecare vers şi în fiecare rimă.
Scriitorul Ionel Necula menționează că a participat şi la lansarea acestei cărţi care a avut loc la „Salonul literar” de la Galaţi, lucrarea fiind mult apreciată de cei prezenţi. Aceasta este cea de-a opta carte a autorului şi aici fiecare celulă din el emană ritmuri şi rime.
Scriitorul Necula analizează termenul de „sonet” spunând că acesta trebuie să aibă paisprezece versuri, respectiv patru plus patru plus trei plus trei, dar existând şi unele excepţii. Citeşte poezia „Sonet al corbului”. Încheie subliniind faptul că, în general, poezia erotică e cunoscută cel mai mult în Moldova.
Înainte să dea cuvântul autorului, Dan Vîță subliniază că acesta îndrăgeşte muzica bună, vinul natural, femeia inteligentă şi cuvântul – acesta neavând caracteristică.
Poetul Gabriel Gherbăluță mulţumește celor ce au vorbit despre dânsul, recomandând celor care îl îndrăgesc să asculte „Radio vocativ”. Apreciază analiza cărţii făcute de Vîță, spunând că ei se cunosc de foarte puţin timp. Ne aminteşte că iubeşte şi teatrul şi chiar joacă în piese. „Cartea de faţă a apărut ca o formă a mea de de a îmblânzi cuvântul aşa cum muzica îmblânzeşte sunetul, sau pictorul culorile. Sunt absolvent al LVA – Galaţi, al Univ. din Bucureşti şi am fost un mare admirator al formaţiei Phoenix”. Vorbind despre cartea de față, informeză că a apărut la Editura Tracus Arte în 2016, iar coperta şi ilustraţiile sunt realizate de Beatrice Bernath din Israel. Ne citeşte câteva din lucrări, spunând că volumul este „o poveste în poveste”.
Este invitat la microfon actorul gălăţean Gabriel Enache, prieten cu autorul volumului prezentat, despre care ne spune: „Prof. Gherbăluță a trimis la facultatea de teatru din Galaţi, numai elevi foarte bine pregătiţi”. Gabriel Enache citeşte la prima vedere poezia „Rock-ul pasăre de noapte” şi „Sonet al nedumeririlor rămase nedesluşite”.
Actorul Enache mărturiseşte că este pentru a doua oară când citeşte la prima vedere în faţa autorului, prima dată citind în faţa poetului Lucian Vasiliu din Galaţi.
Dan Vîță încheie spunând că poezia lui Gabriel Gherbăluță trebuie citită printr-o adevărată decodare.
A fost o manifestare reuşită la care şi-au adus contribuţia, atât oamenii de cultură gălăţeni cât şi cei tecuceni.
Autor: Iancu Aizic