În preajma Festivalului „Floare de April” – Interviu cu profesorul Mircea Călianu

Mircea Calianu Tecuci Pe data de 29 aprilie 2017, la Tecuci se va desfăşura cea de a XXIV-a ediţie a Festivalului Naţional de interpretare muzică uşoară pentru copii şi adolescenţi „Floare de April”.

Anunţul dat pe postul Radio Tecuci a avut pe fundal binecunoscutul Imn al Festivalului, interpretat de corul de copii „Angelli”, pe muzica prof. Mircea Călianu şi pe textul interpretei corului din acel timp, Andreea Codiţă.

Gândul m-a dus la profesorul  Călianu şi am plecat spre dânsul pentru a-i lua un interviu, pe care mi l-a acordat cu mare plăcere.

Printre personalităţile muzicale actuale ale tecucenilor, un loc aparte îl ocupă profesorul, cantautorul şi compozitorul Mircea Călianu, referent la Casa de cultură a  Municipiului Tecuci, fost director al acestei unităţi de cultură. Este născut la data de 1 Mai 1957, a fost elevul Şcolii „Elena Doamna” şi apoi a absolvit Liceul nr. 1 – actual CNSH Tecuci. Este absolvent şi al Colegiului de Pedagogie şi Psihologie „Dunărea de Jos” Galaţi, al Facultăţii de muzică „Spiru Haret”, având şi un Master în Psihopedagogie.

Reporter – Pentru început, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre debutul dvs. muzical la Tecuci.

Mircea Călianu –  Era prin anul 1972 când am păşit pentru prima dată în Casa de Cultură din Tecuci, unde am participat la diferite activităţi muzicale, atât ca solist cât şi ca instrumentist. Adoram vedetele oraşului din punct de vedere muzical şi doream ca şi eu să ajung cunoscut.

Rep. – În micul nostru oraş Tecuci, la un moment dat, activau trei fanfare. Era una a Liceului nr. 2 de băieţi – actual CNCH, condusă de profesorul Luca Toma, cea a Fabricii de conserve, condusă de regretatul Eugen Bertea şi cea a armatei, condusă de Marin Boroghină – actualmente la Galaţi. Din această fanfara făcea parte şi subofiţerul Brahnea, tatăl colonelului în rezervă de astăzi Adrian Brahnea, îndrăgit interpret şi colaborator al Casei de cultură. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre aceşti conducători de fanfare.

M.C. – Pe domnul profesor Luca l-am cunoscut mai puţin, mai mult am auzit despre el numai lucruri frumoase. Cu Mihai Boroghină am avut întotdeuna relaţii de prietenie, dovadă şi faptul că a venit de nenumărate ori cu fanfara lui de la Galaţi, la Tecuci. Despre Eugen Bertea, pot spune că am avut cu acesta o legătură deosebită. De la el am învăţat foarte multe lucruri, atât în muzică cât şi în viaţă. El era mereu invitat la singura televiziune care era pe atunci – Televiziunea Naţională. Apoi, când televiziunile s-au mai înmulţit, dânsul avea intrare la toate şi ne-a facilitat şi nouă drumul afirmării. Plecat de la Tecuci la Combinatul Chimic Chiţcani – Brăila şi apoi la Oneşti, a ţinut în permanentă legătura cu tecucenii şi mai ales cu Casa de cultură, spunând că Tecuciul, este oraşul lui de suflet.

Rep. – Eugen Bertea avea şi o renumită orchestra de muzică uşoară unde activau Mircea Ştefăniu, Titel Ştefăniu, Nicu Zamfir iar solistă era Geta Covasala -Zamfir. I-aţi cunoscut pe aceştia?

M.C. – Îi cunoaşteam pe toţi, îi respectăm şi îi stimam. De altfel, ei au făcut ca oraşul nostru să fie şi mai cunoscut  în ţară, participând ca invitaţi la numeroase festivaluri şi concursuri, întorcându-se mereu cu premii.

Rep. – Aici, la Casa de cultură, printre alte activităţi, aţi pus bazele celebrului cor de copii „Angelli” care a dus faima Tecuciului atât în ţară cât şi peste hotare. Vă rog să ne enumeraţi câteva dintre cele mai notabile premii obţinute de acest cor!

M.C. – Mă mândresc cu Premiul Special obţinut la Festivalul Internaţional „Ti amo” de la Oneşti, loc unde am fost remarcaţi de delegaţia germană care ne-a invitat imediat să participăm în Germania la un festival internaţional, apoi am obţinut un alt premiu important la „Cerbul de aur’’ al copiilor de la Sinaia, culminând cu premiile obţinute în Germania la Festivalurile de la Nurenberg şi Hindenberg.

Rep. – Din acest cor, au rezultat mai multe interprete care s-au impus prin rezultatele lor individuale în muzica uşoară românească. Personal, v-am considerat şi vă consider şi acum, un Titus Munteanu – tecucean, pentru faptul că ceea ce a reuşit regretatul regizor şi scenarist cu celebra „Şcoală a Vedetelor”, aţi făcut şi dvs. cu acest grup şi mai ales cu individualităţile ce au rezultat de aici, începând cu Angela Bâtlan care a ajuns în finală competiţiei „M-a făcut mama artistă” de la Prima TV, Eliza Bunu, participantă la „Vocea României”, Cristi Briceanu –  cel ce s-a pregătit şi cu Eugen Bertea – ajuns într-o Finală la Concursul de muzică uşoară de la Mamaia,  Valeria Drăguş, câştigătoare a numeroase premii la diferite festivaluri, astăzi absolventă a Conservatorului, apoi mai noii Beatrice Ciolan, Oana Sârbu şi altele. Apreciez şi acum faptul că după ani şi ani, parte din aceştia vin cu drag şi acum la dvs. fiind prezentatori sau dând microrecitaluri. De ce aţi renunţat la acest grup?

M.C. – Răspunsul meu este cel pe care l-aţi formulat singur. Copiii au crescut, s-au remarcat ca individualităţi şi încă nu am reuşit să îi înlocuim. Acest lucru stă în atenţia noastră, am încercat şi un trial al copiilor dar încă nu am finalizat acţiunea.

Rep. – Doresc să vorbim puţin despre Mircea Călianu- compozitor. Ştiu că pe lângă „Imnul Festivalului” de care am amintit, alături de numeroase prelucrări ale dv. pe versurile marelui Costache Conachi, aveţi şi numeroase melodii pentru copii – că doar aţi colaborat cu Eugen Bertea – melodii dedicate mai ales, fiinţei cele mai dragi din lume – Mama. Ce alte melodii mai aveţi?

M.C. –  Da, într-adevăr, acest lucru mă preocupă permanent. De altfel, şi acum, când aţi bătut la uşa studioului meu, lucram la aşa ceva. Am mai multe piese, dar cea la care țin foarte mult este „Imnul Colegiului Naţional Calistrat Hogaş”, loc unde activează şi soţia mea, care se ocupă de activitatea artistică a Colegiului.

Rep.  –  Revin la o persoană despre care atât eu cât şi dvs. avem numai cuvinte de laudă – dirijorul şi compozitorul Eugen Bertea. Stabilit în ultimul timp, aşa cum am mai spus, la Oneşti, el venea, ori de câte ori era invitat la Tecuci, oraş pe care îl consideră Oraşul lui de suflet. A făcut parte şi din juriul Festivalului dar venea şi în calitate de invitat, însoţit mereu de copiii pe care îi forma la Oneşti. În ultimul interviu pe care i l-am luat, l-am rugat să-mi dea câteva nume de mari interpreţi de astăzi, crescuţi de dânsul. A început, bineînţeles, cu Loredana Groza, Carmen Rădulescu, Camelia Spătar, Alexandra Ungureanu şi multe altele. Atunci a venit la Tecuci cu patru tinere interprete care au cântat câte două piese fiecare. După ce au terminat, l-am întrebat câte din cele opt piese sunt compuse de dânsul şi mi-a răspuns simplu „toate”.

Pe 8 noiembrie 2009, am fost anunţat de prof.Burlacu despre decesul acestuia la Oneşti. Atunci, beneficiind de spațiul acordat în ziarul „Observator”, condus de Dan Vâță, am scris un material pe o pagină întreagă sub titlu „Să cânte muzică de doliu – compozitorul tecucean Eugen Bertea va dirija de acum în ceruri”. Îmi amintesc că la înmormântarea ce a avut loc la Oneşti,aţi participat împreună cu prof. Burlacu şi coregrafa Mariana Enache. Ce vă mai amintiţi de la acel eveniment la care aţi participat?

M.C. – Au fost foarte mulţi cei care l-au condus pe ultimul drum, venind din Oneşti, Bacău, Brăila, mulţi care l-au cunoscut şi iubit pe acest mare Om, dovadă respectul şi stima de care s-a bucurat.

Rep. – Vreau să vă reamintesc faptul că imediat după acest eveniment, ştiind că acest mare compozitor s-a dedicat muzicii uşoare pentru copii, am solicitat în scris Casei de Cultură şi municipalităţii, ca acest Festival să-i poarte numele, așa cum este Festivalul „George Grigoriu” la Brăila, „Dan Spătaru” la Medgidia şi altele. Am fost totuşi mulţumit cu faptul că unul din premiile din acest festival poartă numele „Eugen Bertea” iar studioul unde lucraţi poartă acelaşi nume.

M.C. – Era totuşi mai greu de schimbat numele festivalului întrucât el este înregistrat în numeroase locuri, dar e bine şi aşa.

Rep. – Vă rog acum, în final, să ne spuneţi ce aşteptaţi de la acest Festival care, pe lângă alte nume, a dat o câştigătoare a festivalului de aici, care apoi, a câştigat, în urmă cu câţiva ani, Trofeul Festivalului de muzică uşoară de la Mamaia şi anume Minodora Dedis.

M.C. – Da, acesta este şi scopul tuturor festivalurilor, de a descoperi noi şi noi talente.

Rep. – Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi, având în vedere că la 1 Mai este ziua dvs. de naştere şi, mai ales, împliniţi o frumoasă vârstă, vă urăm şi noi, La mulţi ani, Sănătate şi Multe împliniri!

 

Autor: Iancu Aizic

One thought on “În preajma Festivalului „Floare de April” – Interviu cu profesorul Mircea Călianu

  1. Domnule reporter, Aizic,
    Rogu-te-aș să ne comunici la ce instrument evolua d-nia sa subofiţerul Brahnea (Petre ?). Ceva de percuție , ceva de suflat, la bucinum cumva ? E bine de știut pentru posteritate.

Comments are closed.