Adevărată lecție de istorie la Ateneul Pelin

Sala Ateneu a Fundaţiei Pelin a găzduit miercuri, 18 aprilie, o frumoasă manifestare care a avut ca scop principal lansarea noii cărți a profesorului Nicolae Georgescu intitulată „Eminescu, ultimele zile de la Timpul’’.

 Acțiunea a fost organizată sub generosul titlu „Eminescu, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” și a fost deschisă de gazda evenimentului Doru Pelin. Acesta, după ce a mulțumit invitaților și spectatorilor pentru prezență, a invitat în scenă pe micuța dar talentata pianistă Alexandra Manoliu, pregătită la Clubul Copiilor de prof. Alexandra Manolache, cea care a îndrumat-o în obținerea a numeroase premii la competițiile la care a participat. Micuța interpretă ne-a prezentat două piese, din care una a fost „Baladă pentru Adeline”.

 A luat cuvântul prof. scriitor Vasile Ghica, punctând principalele repere despre imaginea din trecut dar și din prezentul municipiului nostru, Tecuci. Vorbitorul începe prin a ne spune de Cetatea dacică Piroboridava, aflată la 25 de km de Tecuci, despre care a scris și istoricul Vasile Pârvan.

Ne reamintește apoi de istoria Tecuciului, de data lui de naștere – 1 septembrie 1435, deci cu 20 de ani înainte de apariția Bucureștiului. Se amintește apoi și de Ștefan cel Mare, care timp de trei zile a urmărit de pe Movila Tecuciului, din cartierul actual Bălcescu, retragerea turcilor. Este adusă în prim plan figura eroinei Cocuței Conachi, fiica poetului Costache Conachi, soția lui N. Vogoride, cea care a contribuit decisiv la realizarea Unirii din 1859, fiind considerată „Adevărata Eroină a Unirii”. Bustul acesteia, realizat cu sprijinul Farmaciei Gifarm, se află acum la intrarea în Ateneu și așteaptă să i se stabilească locul unde va fi amplasat.

 Se vorbește apoi de Mausoleul de la Mărășești, aflat la 20 de km de Tecuci, amintindu-se și faptul că la Tecuci era amplasat comandamentul de război din acel timp. Nu este omisă nici activitatea Cercetășiei tecucene, amintindu-se și faptul că atunci, mii de copii, cercetași, au trecut linia frontului, ajutând armata. De altfel, din anul 1996, Tecuciul este capitala Cercetăşiei naționale.

Nu este omisă nici activitatea din trecut a Tinerimii Tecucene, de rezultatele foarte valoroase obținute de olimpicii tecuceni și de faptul că la sosirea lor în gara Tecuci erau așteptați de primarul orașului, cu fanfara și erau plimbați prin oraș pentru ca tecucenii să-i cunoască și să îi felicite.

 Sunt amintite și câteva nume de mari personalități tecucene, începând cu Costache Conachi, Teodor Șerbănescu, Ion Petrovici, H.P. Bengescu, Calistrat Hogaș, pianistul Alexandru Demetriad, Anghel Saligni, Anghel Rugină, C.D. Zeletin și mulți alții.

Aflăm apoi că, rececent, scriitorul tecucean Ionel Necula a scos o nouă carte despre cei 17 academicieni cu proveniențe tecucene, atunci când în toată țară erau doar 72 de academicieni. Se amintește și de fostul Salon Literar tecucean din secolul IXX, atunci când în Moldova, principalele orașe unde se discuta despre cultură și literatrură, după Iași, Bârlad și Fălticeni, se vorbea de Tecuci.

 Se ajunge apoi și la viața culturală a Tecuciului actual, cu un Cenaclu literar cunoscut în țară, cu 10 membri USR, cu cele trei unități de cultură – Muzeu, Bibliotecă și Casa de cultură, cu Clubul copiilor, cu „Club Art” și recent cu Ateneul unde ne aflăm acum.

În prezent, Ateneul organizează patru mari festivaluri, respectiv Smaranda Brăiescu – încheiat cu  miting aviatic, Festivalul de folk, Festivalul pianistic Alexandru Demetriad și Festivalul internațional al aforismului, care după succesul de la ediția de debut de anul trecut, va organiza acum cea de a doua ediție.

 Prof. Ghica continuă spunând că în general, cultura nu poate fi totală fără a avea cunoștințe muzicale și teatrale, îndemnând partidele politice să nu se întreacă în vorbe, ci în organizarea de cât mai multe acțiuni culturale. Se arată în continuare și faptul că în ultimul timp, mai mulți sponsori s-au apropiat de evenimentele culturale, dând exemplu pe Lucian Costin – administrator SC Gegi SRL, notar Ionuț Manoliu și alții.

 În continuare, prof. Ghica îl invită în scenă pe prof. Gheorghe Dorel Vidraşcu pentru a lua rolul de moderator. Acesta începe prin a ne spune că este foarte emoționat ori de câte ori revine la Tecuci, oraș unde și-a format mulți priteni. În același timp, mulțumește familiei Pelin pentru organizarea acestui eveniment și invitarea atâtor mari personalități literare pe care i-a și prezentat publicului spectator.

Prof. Vidraşcu începe cu prezentarea unui filmuleț despre aprecirile asupra operei marelui Eminescu, unde am reascultat vocile marilor Tudor Arghezi, G. Călinescu, M. Sadoveanu sau recitarea „Odei în metru antic” a actriței Valeria Seciu, sau a actorului Ion Caramitru, acompaniat la pian de marele Dan Grigore.

 A fost invitat să ia cuvântul renumitul istoric, critic literar, cercetător, unul din cei mai buni eminescologi, Nicolae Georgescu. Acesta spune că principalul vinovat pentru participarea dânsului la acest eveniment, este scriitorul  Vasile Ghica. Ne informează că a mai fost la Tecuci la o lansare de carte despre apreciatul filosof Cioran, scrisă de Ionel Necula. Mulțumește apoi pentru ospitalitatea dovedită de familia Pelin, aducând în același timp mulțumiri și poetului ploieștean Cristian Mocanu, pe care l-a adus la acest eveniment.

Ne sunt prezentați scriitorul poet focşănean Gh. Andrei Neagu, poeta Ștefania Oproiescu, profesorii gălățeni Ghiță Nazare, Nicu Leonte, dar și profesorul epigramist Toader Buhaiescu.

 Moderatorul vorbește în continuare despre încercarea de creare a unei secții de studiu a Eminescologiei, care ar putea fi condusă de invitatul special de azi N. Georgescu, putând fi alături și prof. Teodor Codreanu, din Huşi.

Ne este prezentată apoi prof. Doina Rizea, director al Editurii „Floare Albastră”, soția distinsului profesor N. Georgescu. Invitata prezintă cartea nou apărută şi ne spune că, în general, cărțile vorbesc singure.

În continuare, prof. Georgescu vorbeşte și de revista „Vocea Tutovei”, care apare în anul 1904, în orașele Bârlad și Tecuci. Se vorbește apoi despre legătura dintre Eminescu și Veronica Micle dar și legăturile acestora cu marele dramaturg I.L. Caragiale.

 O analiză amănunțită o face prof. Georgescu pentru perioada 26-29 iunie 1883, analizând apoi și perioada anilor 1883-1887. Vorbind de Eminescu, criticul G. Călinescu, îl situa, undeva, între „Mătase și borangic”. Se aduc apoi în prim plan vorbele lui Socrate: „Ceea ce știu despre mine este că știu că nu știu nimic”.

La diferitele întrebări venite din sală, am remarcat un răspuns al prof. Georgescu, spunând printre altele, că la analiza organelor, creierul lui Eminescu cântărea 1.453 grame, asemănător cu al marelui Schiller.

 Vorbind de scriitorii care au studiat cu atenție opera marelui Eminescu, se arată că după Teodor Codreanu, trebuie să amintim și de scriitorii moldoveni Mihai Cimpoi și N. Dabija. Întrebare din public a adresat și profesorul Ionel Savitescu, profesorul Georgescu răspunzând  cu mare plăcere. La întrebarea adresată de moderator, dacă nu cumva era mai bine că Eminescu să se ocupe numai de poezie, fără a se implica în jurnalism și politică, prof. Georgescu ne spune că în perioada 1870-1880, Eminescu avea puține poezii publicate, în comparație cu alți mari poeți de vârsta lui, Eminescu începând să publice la îndemnul lui Maiorescu după anul 1881.

 Profesorul Ghica se oprește la analiza zilei de 28 iunie 1883, când Eminescu locuia acasă la Slavici iar soția acestuia, dis de dimineață s-a dus la Titu Maiorescu spunându-i că poetul este nebun, fiind internat apoi la doctorul Șuțu.

În continuare, a luat cuvântul prof. Ionel Necula, venind cu interesante completări despre activitatea lui Eminescu, continuând prin a spune că, deși mulți se întreabă ce se mai poate spune despre Eminescu, iată că, încă nu s-a spus totul și oameni că prof. Georgescu caută cu multă migală și descoperă mereu alte și alte noutăți în acest delicat domeniu.

 A fost apoi invitată în scenă arhitecta tecuceană Aurora Chițu al cărei tată, prof. Eminovici Petronel, a fost descendent al familiei marelui poet. Aceasta a înmânat profesorului Georgescu câteva importante documente, profesorul mulțumind pentru acest lucru. A luat apoi cuvântul directoarea Editurii ,,Floare Albastră’’, prof. Doina Rizea, arătând că Editura funcționează din anul 1993 și este aplecată mai mult asupra publicării de volume dedicate marelui poet dar se spune şi despre publicarea recentă a unei cărți legate de activitatea marelui naist Nicolae Zamfir.

 De consemnat că la această activitate care a durat aproape trei ore, pe lângă numeroși membri ai cenaclului literar au participat și numeroși elevi de la colegiile „Spiru Haret” și „Calistrat Hogaș”, Ateneul devenind neîncăpător. Acesta este de fapt scopul și rolul acestor acțiuni. Felicitări organizatorilor evenimentului!

 

 

Iancu Aizic