Îmbinare perfectă între daruri și mărțișoare muzicale la Muzeul de Istorie Teodor Cincu

 

Excelent recital al artistei tecucene Irina Bara Gâciu Erraenah

Atent la evenimentele actuale, Muzeul de Istorie din Tecuci a organizat, cu ocazia zilelor de 1 și 8 Martie, o expoziție intitulată „Daruri pentru Martieˮ unde au fost expuse lucrări realizate de iubitorii de artă din Tecuci. Au expus Claudia Călin Agape, Livia Copăceanu, Veronica Danis, Ana Maria Necșulescu, Mona Moscu, Gabriela Gănsoi, Florea Botezatu, Oana Cumpani Stamate, Florentina Gherghinescu, Dan Damache, Luminița Agheorghiesei și alții. 

 Vineri, 8 Martie, chiar de Ziua Femeii, Muzeul a oferit iubitorilor de artă și cultură, un splendid recital al artistei tecucene Irina Bara Gâciu, cea care a îndrăgit de mică pianul, făcând ore la Clubul Copiilor din Tecuci care avea pe atunci sediu în apropierea intrării în Stadionul Municipal din Tecuci. 

Manifestarea a fost deschisă de muzeografa Lucia Gologan, cu bucuria că ne poate oferi un modest spectacol, acum de Ziua Femeii, ziua soțiilor, mamelor și bunicelor noastre. Vorbitoarea face o referire la această importantă zi dar analizează și viața socială de azi, de respectul de care trebuie să dea dovadă atât tinerii cât și maturii, apoi spune cu tristețe că lumea în care trăiește astăzi e mult diferită față de cea în care s-a născut. Continuă prin a ne spune că „la ora actuală, avem multe talente în orașul nostru iar eu, recent, am descoperit o tânără extrem de talentată pe care am plăcerea să o aduc acum în fața dvs. Este pentru mine un dar minunat pe care vi-l ofer din partea Muzeuluiˮ. 

 Irina, foarte emoționată, ne spune că este foarte bucuroasă să cânte pentru noi, mai ales pentru faptul că printre spectatori se află și foștii ei profesori, Virgil Pavel, Lidia Costea, Alina Cerei și alții: „Vă mulțumesc pentru faptul că ați venit și vă spun, cu drag, că vă iubesc!ˮ.

Interpreta a început cu o frumoasă recitare, trecând apoi la cântec, acompaniindu-se și cântând despre Africa, locație în care ea a stat mai mulți ani. „Eu sunt a ei, ea este a meaˮ, a spus printre altele interpreta.

„Mă aflu acum parcă în baie, sub un duș, unde îmi spăl cu multă gingășie toate sentimenteleˮ mai spune Irina. Am urmărit-o atent pe artistă și aceasta cânta, foarte atentă, de parcă plutea. Au fost și cântece dar și improvizații, făcute pe moment, așa cum numai marii artiști o pot face. Nu doresc să fiu vedetă, spune printre altele interpreta, și mulțumesc pentru faptul că m-ați acceptat aici, să fiu tolerată, și să vă cânt, în acest minunat muzeu, cu multe și interesante exponate. Fiecare om, e atât de diferit, spune interpreta prin cântec. Și adresându-se celui de sus, spune „Iar dacă greșesc, te rog nu mă judeca!ˮ. Și adresându-se tot unei ființe imaginare, ne spune  că se simte răscolită precum face vântul, toamna, cu frunzele. Revenind la viața de pe pământ, ne spune  „Doamne, ce fericire îmi dai, Doamne ajută-mă să fiu mereu prezentă aici!ˮ. 

 Am urmărit în acest încântător recital poezii scrise din sufletul ei, încercând să caute, să afle ce înseamnă perfecțiunea. De aceea, nu găsea răspunsuri la întrebările „Cine sunt eu? Ce caut eu aici? Suntem aiciˮ, apoi își răspunde singură „trăim și respirăm același aerˮ. Interpreta și-a încheiat încântătorul recital spunând că „aici este locul ei și oriunde va pleca, România o va avea mereu în sufletˮ.

După încheierea recitalului, gazda evenimentului, Lucia Gologan, a mulțumit interpretei pentru prestația avută, îmbrățișând-o cu tot dragul. 

 A luat în continuare cuvântul profesorul Virgil Pavel: „Îmi aduc cu mare plăcere aminte de eleva de la CNSH Irina Bara Gâciu și rețin faptul că eu am ieșit la pensie în anul 2000, an în care a terminat liceul și Irina. Acum, i-am adus, spre aducere aminte, invitația primită de la clasa ei, pentru participarea la banchet, bairam, numit de ei, care a avut loc pe data de 27 mai 2000 la Tabăra de copii de la Buciumeni. Deci, anul terminării liceului pentru Irina, este și anul pensionarii mele. Și tot acum, i-am mai adus Irinei un ziar, Observator de Tecuci, nr. 256 din 23 octombrie 1997, unde există materialul intitulat Artă Foto – semnat de Ghiocel Pavel și unde se spune despre o expoziție la care a expus și Irina. Dragă Irina, tu nu ai plecat din școala noastră, tu ești încă alături de noi. Îmi pare bine că te-am văzut acum și am remarcat cum a erupt acum, aici, întreg vulcanul din tine. Personal, încă din liceu am văzut că ești o față talentată, mai mult chiar, cu talente diferite. Ești pentru noi, tecucenii, o adevărată artistă. Pe cerul tecucean tu ești acum o frumoasă rază de luminăˮ. 

Artista a mulțumit prof. Pavel pentru aprecieri spunându-i că a rămas și ea surprinsă auzind că fostul ei profesor de matematică, Virgil Pavel, are realizate câteva cărți și îi mulțumește pentru acest lucru. 

 O altă fost profesoară, Lidia Costea, îi mulțumește pentru invitația de a participa la acest încântător spectacol și își aduce aminte de perioada când Irina era doar un boboc, iar acum este o floare rară.

Copleșită de emoție, Irina a spus că mulțumește tuturor profesorilor de la CNSH. 

Revenită la cuvânt, prof. Costea a spus că o felicită pe Lucia Gologan pentru surpriza făcută de Ziua Femeii.

În final, aduc doar două mulțumiri, atât muzeografei Lucia Gologan cât și interpretei Irina Bara Gâciu!

 

Iancu Aizic