Maria Bararu, publicul tecucean nu te poate uita! – Foto

 

Megaspectacol omagial de muzică populară realizat de inimosul interpret Silviu Covaci

La 1 august 1946, se năștea un nume ce va intra în istoria muzicii populare românești, Maria Bararu. A început ca solistă a Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava, apoi a Ansamblului „Doina Moldovei” din Iași, urmat de Ansamblul artistic al Armatei din București unde a activat timp de 17 ani. Era și o recunoscută culegătoare de folclor, mai ales din zona dragă sufletului ei, Moldova. Din păcate, la vârsta de 53 de ani, la 17 decembrie 1999, încetează din viață. Dar, așa cum ne spune interpretul tecucean de muzică populară, prieten cu mai toți trubadurii muzicii populare, scena era menirea și viața ei.

Cu gândul la acest lucru și la cântecul ei „La fântâna cu uluc”, Silviu Covaci, a gândit organizarea unui spectacol omagial pentru regretata interpreta, chiar de ziua nașterii ei.

 Sărbătorirea a început joi, la ora 17, când la Catedrala Sfântul Gheorghe a avut loc o slujbă de pomenire oficiată de părintele Mihai Roșu. S-a văzut un exemplu de mare devotament al tuturor interpreților comorilor folclorului românesc invitați la eveniment, care au aprins câte o lumânare în memoria marei artiste. După oficiere, părintele Roșu a spus printre altele „E frumos să ne aducem aminte de cei dragi și vă mulțumesc că ați fost prezenți la acest emoționant moment, transmițând acest lucru și copiilor dvs.”.

Apoi, exact la ora 18, la sala „Ion Petrovici” a început spectacolul omagial deschis de prezentatoarea Gabriela Popa, tot o interpretă de muzică populară, din Brăila. Aceasta începe prin a ne spune că vom participa la un eveniment de mare sensibilitate, acum, la 20 de ani de când interpreta este în Corul Îngerilor. Continuă prin a aprecia gestul interpretului tecucean Silviu Covaci de a aduna  un număr așa mare de solişti, toți venind cu mare dragoste și plăcere. Pentru început, am urmărit Ansamblul folcloric „Altița” de la Casa de cultură din Tecuci, pregătit de coregrafa Nicoleta Cucoaneş cu renumita „Hora de la Vânători”, după care, prezentatoarea a ținut să mai completeze: „Sigur, Maria ne vede de sus, din ceruri și se bucură cu siguranță”. 

A urmat îndrăgita interpretă din Bucovina, Laura Haidau, care, la întrebarea prezentatoarei dacă a cunoscut-o pe Maria Bararu, a spus că i-a dat și multe sfaturi de care a ținut mereu seama. Interpreta, a prezentat o melodie dedicată publicului ei drag „V-aş lua pe toți în brațe”, urmată de o piesă în prima audiție, „Marie, Marie”. Apoi ne-a încântat cu recitarea dar și cu prezentarea minunatei piese „Iubitul meu drăguţ e de lângă Cernăuți”. 

Îndrăgita interpreta își încheie microrecitalul cu aprecieri pentru organizarea acestui eveniment cu specificația faptului că urmărește și apreciază cum sunt descrise evenimentele culturale din municipiu în Ziarul Tecucean.

Cea de a doua interpretă a venit special din Vaslui și se numește Mariana Carnariu, care spune că nu a cunoscut-o pe Maria Bararu dar a crescut alături de cântecele ei. 

 Piesele interpretei vasluiene descriu frumusețea satului românesc și bucuria de a transmite tuturor bogăția folclorului nostru. Tot din Vaslui, a fost și cea de a treia interpretă, Lili Ciortan care și -a încheiat programul cu mulțumiri organizatorilor, în special lui Silviu, pentru invitația de a fi la acest eveniment de suflet. Tot din Vaslui a fost și următoarea invitată, Gabriela Manole Diaconescu, cu piese dedicate mamei dar și cu o frumoasă horă, alăturându-se Ansamblului Altița. 

Silvia Ene, din Vaslui, este de acum o interpreta cunoscută la Tecuci. Ne spune că a cunoscut-o pe Maria Bararu în perioada în care aceasta era la Ansamblul „Doina Moldovei”. Silvia ne-a prezentat și o piesă nouă, înregistrată recent cu orchestra din Chișinău, după care a prezentat o horă. Dar, fiind recunoscută că singura interpretă care cânta și alături de fanfară, ne-a prezentat o sârbă cu Fanfara din Valea Mare. În final, ne-a spus că dacă a cântat acompaniată de orchestră și de fanfară, să ne cânte și acompaniată de… palme, de aplauze, prezentându-ne fragmente din piesele „Constantine, Constantine” și „Marie, Marie”.

A urmat interpreta Anuța Săgneanca  din Neamț, dar stabilită la Brașov. Ea ne-a prezentat o frumoasă piesă din care am remarcat versurile „Zi din strune lăutare / Viața e un dar / Ce Dumnezeu ne-a dat / Dar noi nu știm cum să-l prețuim”. Apoi ne-a prezentat și o piesă avându-l în prim plan pe neuitatul maestru Marcel Budală. 

Din Botoșani, a venit la acest eveniment interpretul Aurel Serafim care ne-a cântat piese despre locul unde s-a născut și a trăit, neuitatul lui sat: „Mult îmi place să trec satul / Și de-a lungul, și de-a latul”.

 Apoi, din Bucovina, a venit solista Elena Pădure care ne spune că a cunoscut-o pe interpretă când avea 15 ani și activa la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, având peste tot mare succes. A iubit enorm publicul dar și publicul a iubit-o! Solista ne prezintă acum  o Horă din Bucovina după care ne spune că vine cu mare drag la Tecuci, cântând și la Matca, Corod, Cudalbi. În final, solista ne îndeamnă să ne amintim mereu de cei plecați, să le pomenim mereu numele și printre ei să ne amintim mereu și de marea Maria Bararu! Ne prezintă apoi piesa satirică „O fetiță frumușică – Care nu știe să facă mămăligă”, urmată în final de o sârbă. 

Am avut și un moment satiric, excelent realizat de interpreta Anuța Săgneanca, care a dat viață nemuritoarei Chirița, o foarte reușită apariție , finalizată cu nemuritoarele cuvine „Așa e lumea, o comedie… Iar noi, artiștii, aplauze să merităm!”

După ce am urmărit-o pe solista Lorena Istrate, ne-a fost prezentată în continuare, cea mai bună prietenă a regretatei Maria Bararu, solista Elisabeta Turcu. Interpreta ne spune că timp de 17 ani au fot cele mai apropiate, au dormit mereu împreună și locul ei nu îl va mai lua nimeni. Regretă faptul că nu a fost agreată de autorități și la ora actuală, în Fonoteca televiziunii se găsesc doar trei piese ale ei. A fost înmormântată la Cernica 2, oficiere făcută de Înaltul Teodosie cu un sobor de 12 preoți. Acum, continuă renumita Elisabeta Turcu, sufletul îi plânge că nu e cu noi dar se bucură pentru ce am făcut noi, aici, pentru ea. Solista ne-a prezentat piesa „Mi-e dragă viața și lumea”. Interpreta apreciază calitatea evenimentului, dar regretă faptul că în sală nu sunt mai mulți spectatori: „Maria are sigur acolo, sus, un Înger Păzitor și apreciez slujba făcută la Catedrală în memoria ei. În numele ei, va mulțumesc eu pentru că ați fost prezenți”.

Din Iași, a venit la eveniment solista Sica Rusu Durlai, solistă care după microrecital a primit de la organizatori o Diplomă de Excelență pentru cei 50 de ani dedicați cântecului popular. Foarte reușită a fost piesa „Să cânte-n astă seară un țambal și o vioară”.

Primit cu multe aplauze, renumitul solist moldovean Anton Achiţei, coleg cu Maria Bararu, ne vorbește de prietenia ce a avut-o cu marea interpretă. Anton Achiţei ne-a prezentat piese din repertoriu regretatei interprete din care nu putea lipsi „La fântână cu uluc”. A urmat o piesă despre mineri, despre cei care „sapă la rădăcină ca să scoată bulgări de lumină”. Îl apreciază pe Silviu Covaci spunând că omul sfințește locul.

A urmat Grupul folcloric „Gheorghe Jitaru” din Neamț, publicul apreciind la ei „Frumosul cânt românesc în grai moldovenesc”. Grupul a cântat și o piesă alături de Anton Achiței. 

 Foarte apreciată a fost și evoluția talentatului interpret din Republica Moldova – Nicu Mâță, stabilit în România din anul 2009. Îndrăgitul solist a prezentat piese frumoase precum „Lume, dragă, lume”, având și regretul faptului că „Tot mă uit, mă uit / Lumea rea cum s-a făcut”. Emoționante au fost și versurile lui Grigore Vieru, rostite de interpret: „Din Basarabia de peste Prut / Mi-e dor de voi și vă sărut”. A continuat cu piesa „De-ar ști Prutul ce desparte” şi a încheiat cu mulțumiri organizatorilor, în special solistului tecucean Silviu Covaci, sufletul acestei minunate realizări artistice. Solistul a primit de la organizatori o Diplomă de Excelență pentru cei 10 ani de cântec. 

A urmat îndrăgita reprezentantă a muzicii vrâncene, Maria Murgoci, care a intrat în scenă cu o candelă aprinsă în memoria Mariei. Ea ne îndeamnă să fim în continuare devotați satului și portului românesc, ele reprezentând Veșnicia! Interpreta ne-a prezentat o piesă dragă ei, și nu numai, „Marie, dragă Marie”, continuând cu piesele „Când răsună hora-n sat” și „Drag mi-e badea sovejean”.

Din Brăila a fost prezentă la acest spectacol solista Tudorița Voineag, de loc din Ianca. Discutând în culise cu dânsa, aceasta mi-a spus că își culege singură cântecele și chiar, pe unele, le și compune. Ne spune că a cunoscut-o  și apreciat-o pe solistă. Intrată pe scenă, ne îndeamnă  să o readucem pe regretata interpretă mereu în sufletele noastre la fel ca și pe toți cei ce ne-au fost dragi. Apoi, ne-a încântat cu piesa „Să ne fie dragă viața ca o bună dimineața”.

 A urmat interpreta tecuceană Mitriţa Cămară Velicu, cântându-ne de dragostea față de surioară dar și de „Dragii mamei puișori”, îndemnându-ne „Mereu să vă iubiți / Și să nu vă despărțiți”. 

A fost rândul inimoasei și sufletistei în tot ceea ce face, Silvia Saramet, o adevărată prietenă a interpreților, cu frumoasa piesă „Mai bădiță măi”.  

Ultimul interpret a fost chiar sufletul și organizatorul evenimentului, Silviu Constantin Covaci, cel care pentru început a dat citire unor Diplome de Excelență Post Mortem  pentru Maria Bararu de la mai multe unități prin care a activat.

Silviu ne-a prezentat piesele „Astăzi joc la nunta mea”, „Jocu-i din bătrâni lăsat”, ş.a. 

În final, muzeograf Lucia Gologan a apreciat evenimentul și implicarea lui Silviu Covaci la acesta. 

Trebuie să spunem că toți invitații care au apărut pe scenă au primit câte o Diplomă de Excelență și câte un trandafir, floarea preferată a Mariei. 

Toate au fost bune, chiar foarte bune, în afara faptului că tecucenii au ajuns să spună că, și ce e gratuit e scump! Spun acest lucru pentru că Ziarul Tecucean a anunțat din timp evenimentul, Radio Tecuci la fel, intrarea a fost liberă și totuși, publicul nu a venit. Este jignitor pentru artiștii care au făcut, unii sute de kilometri, fără a fi recompensați pentru acest eveniment și au regretat, așa cum au spus, lipsa publicului.

Păcat! Oare tecucenii nu iubesc deloc cultura?

 

Iancu Aizic