Partidul Național Liberal prezintă programul de guvernare ,,Dezvoltăm România”, care conține viziunea liberală și obiectivele prioritare pentru următorii patru ani.
Liberalii și-au propus să realizeze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în următorii patru ani, să majoreze PIB-ul României cu peste 450 miliarde de lei și să finalizeze peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024.
1. Nivel de trai
– Realizarea celei mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană în următorii 4 ani, cu un ritm de creștere de peste 6% în 2024;
– Majorarea PIB-ul României cu peste 450 miliarde de lei până la peste 1.500 miliarde de lei la finalul anului 2024;
– PIB-ul pe locuitor România să depășească 85% din media UE27 la finalul anului 2024;
– Crearea a peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie;
– Creșterea salariului mediu net cu aproape 50% față de nivelul din 2020, pentru a ajunge la 1.000 Euro/lună în 2024;
– Creșterea puterii de cumpărare a pensiilor:
– Majorarea valorii punctului de pensie cu 46% până în 2024 față de 2019 (de la 1.265 Lei în 2019 la 1.840 lei în 2024)
– Creșterea pensiilor medii anuale cu cca. 536 lei până la aproape 2.000 lei în 2024 față de nivelul din 2020.
– Creșterea puterii de cumpărare a veniturilor românilor cu peste 30% și reducerea inflația anuală sub 2%.
2. Fonduri europene:
Liberalii vor să atragă peste 80 miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
– 33,5 miliarde de euro prin Mecanismul pentru Redresare și Reziliența pentru reforme structurale și investiții pentru recupera-rea creșterii economice;
– 26,8 miliarde de euro pentru dezvoltare și investiții prin Politică de Coeziune;
– 18,76 miliarde de euro pentru agricultură prin Politică Agricolă Comună, din care 12,3 miliarde de euro pentru plăti directe pentru fermieri;
– 4 miliarde de euro în cadrul Programului SURE pentru finanțarea măsurilor de sprijin pentru angajați și companii;
– 5 miliarde de euro prin programele de finanțare de la BEI, BERD și Banca Mondială.
3. Infrastructură
PNL promite că va unii regiunile istorice ale României cu autostrăzi, drumuri expres și cale ferată de mare viteză prin închiderea coridoarelor pan-europene de transport.
Rutier
Finalizarea a peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care:
660 Km de autostradă:
320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld. lei;
160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. lei;
43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boita și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. lei;
100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. lei;
24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. lei;
14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. lei.
310 Km Drum expres:
121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. lei;
13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. lei;
98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. lei;
76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. lei.
Finalizarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură (1,99 mld. lei).
Demararea proiectelor noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care:
Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. lei;
Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret – 101 km, 2,18 mld. lei;
Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. lei;
Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. lei;
Drumurile expres din zona Dobrogei: Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. lei;
Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. lei;
Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. lei;
Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. lei;
Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. lei;
Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. lei), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor analizate în cadrul Inițiativei celor 3 Mari.
Demarăm lucrările la:
Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. lei;
Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. lei;
Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. lei.
Feroviar:
Creșterea vitezelor tehnice și comerciale pe 1.000 Km din rețeaua feroviară: București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești – 1,7 mld. lei;
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara-Simeria-Curtici: cca. 20 mld. lei;
Demararea de noi lucrări pe rețeaua TEN-T Centrală și Globală pe secțiunile:
Timișoara-Arad-Caransebeș – 7,3 mld. lei;
Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 mld. lei;
Craiova-Calafat – 2,5 mld. lei;
Craiova-Caransebeș – 11,2 mld. lei;
Ploiești Vest-Focșani-Român-Iași-Frontiera – 9,5 mld. lei;
Predeal-Brașov – 4,5 mld. lei.
Metrou:
Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului București prin modernizarea Inelului Feroviar București;
Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon-Secțiunea 2, Eroilor-Piața Iancului – 2,65 mld. lei;
Lansarea în execuție a Magistralei 6 – legătură rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni – 2,6 mld. lei;
Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 mld lei.
Naval:
Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale: Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.
Aerian:
Modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia, la
Compania Națională Aeroporturi București, precum și la Aeroportul Inter-național Avram Iancu din Cluj-Napoca;
Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 mld. de lei.
Dezvoltare infrastructurii locală la standarde europene:
8 mld. de Lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități;
1 mld. Euro pentru racordarea localităților la rețelele de gaze – apel deschis în 2020;
70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani.
Modernizarea infrastructurii școlară pentru o Românie educată:
2.500 de creșe, grădinițe și școli – construcții noi și reabilitări;
40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești;
Reabilităm 8 centre universitare; 250 săli de sport școlare.
Construirea de Spitale noi moderne:
3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova și 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare;
Reabilităm și modernizăm 25 spitale județene și 110 spitale orășenești;
1.450 centre medicale în mediul rural.
Sport de performanță și sport de masă pentru toți:
12 complexe sportive și 5 săli polivalente;
8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale;
400 baze sportive și 45 bazine didactice pentru înot;
10 centre sportive pentru sporturile olimpice.
Punerea în valoare patrimoniul cultural:
Conservarea și promovarea identității naționale și culturale prin reabilitarea monumentelor istorice și a așezămintelor bisericești;
2 mld. de lei pentru Cazinoul Constanța, Universitatea București, A.S.E., Opera din Iași, Colegiul Național ,,Carol I” din Craiova s.a.
4. Economie
Sprijinirea revenirii creșterii economice prin continuarea programelor din Planul ,,Reclădim România”:
– Programe financiar-bancare:
Prelungim amânarea ratelor bancare până la 1 iulie 2021;
Acordăm eșalonarea la plata a obligațiilor fiscale pe o perioada de 12 luni;
Continuarea acordării de garanții de stat pentru credite cu dobânda subvenționată prin IMM Invest și Eximbank – 30 mld.
Lei;
Asigurarea accesul la finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei;
Lansarea unor noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc.
– Programe de finanțare nerambursabilă:
Lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld. Euro pentru perioada 2021-2027;
Implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile cele mai afectate cu o alocare de 1,5 mld. Euro – apel deschis în 2020;
Supracontractarea proiectelor pentru microîntreprinderi și IMM-uri din Programul Operațional Regional – în implementare cu un buget de 1,13 mld. Euro;
Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 mil. Euro – apeluri deschise în 2020;
Implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri cu un buget de 300 mil. Euro – apeluri deschise în 2020.
– Scheme de ajutor de stat:
Schemă de ajutor de stat pentru investiții noi „Greenfield” cu un buget anual de 1,5 mld. lei;
Schemă de ajutor de stat pentru sprijini-rea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget anual de 450 mil. lei;
Schemă de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HoReCa și turism în 2020 față de veniturile din 2019;
Schemă de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitate în 2020 – 160 mil. lei;
Schemă de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;
Schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Au fost alocate încă 150 mil. Euro pentru următorii trei ani.
5. Energie
– Realizarea investiții strategice pentru securitatea energetică a României
Investiții strategice în domeniul energiei nucleare în parteneriat cu SUA, Franța, Canada în valoare de 9 mld. Euro;
Capacități energetice noi cu gaze naturale la Complexurile Oltenia și Hunedoara, Liberty Galați, ELCEN București, Drobeta Turnu Severin etc;
Noi capacități hidroenergetice și din surse eoliene în valoare de 26 mld. lei;
Modernizarea rețelelor de transport a energiei electrice prin închiderea inelului de 400 kV al României și al municipiului București prin investiții de peste 1 mld. euro;
Modernizarea și extinderea sistemului național de transport al gazelor naturale – 9 mld. lei;
Susținerea exploatările de gaze naturale din offshore de la Marea Neagră.
– Programe și scheme de ajutor de stat în domeniul energetic:
Schemă de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi – 75 mil. Euro pe an;
Schemă de ajutor de stat privind sprijini-rea întreprinderilor expuse unui risc de relocare că urmare a costului emisiilor de gaze cu efect de seră – 290 mil. Euro;
Schemă de ajutor de minimis „ELECTRIC UP” privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice – 200 mil. Euro;
– Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședința de județ – buget alocat 92 mil. lei;
Programul Casă Eficientă Energetic – buget alocat 429 mil. Lei pentru creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale.
6. Agricultură
– Sprijinirea dezvoltării fermelor de familie și promovăm comercializarea produselor românești
– Lansarea programe de sprijin și plăti directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
– Învestirea a 6,5 mld. Euro în infrastructură de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Și-ret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
– Finanțarea rețele naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;
– Susținerea investițiile private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime – 430 mil. Euro;
– Alocarea unui mld. Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru fermă de familie aproximativ 200 mil. Euro;
– Sprijinirea instalarea tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat, până la 50 ha/fermier, prin alocarea sumei de aproximativ 520 mil. Euro;
– Finanțarea investițiile în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate – 550 mil. Euro;
– Susținerea înființării lanțurilor alimentare scurte „De la fermă la consumator”.
- Mediu
– Susținerea combaterii schimbărilor climatice și tranziția justă la o dezvoltare sustenabilă prin:
Combaterea tăierilor ilegale de pădure prin îmbunătățirea continuă a sistemului de monitorizare SUMAL;
Împăduriri masive – Plantarea a 220 milioane de puieți forestieri în perioada 2021-2024 – 650 mil. Euro;
Reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung in gropile de gunoi până în anul 2025;
Combaterea eroziunii costiere cu un buget de 800 mil. Euro pentru reabilitarea a 11 sectoare de plajă și creșterea suprafeței acestora cu peste 240 de hectare;
Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național;
Întărirea capacității de monitorizare și intervenție a comisarilor Gărzii Naționale de Mediu;
Programe de finanțare în valoare de 830 mil. Euro pentru economie circulară, prevenirea riscurilor, calitatea aerului si biodiversitate.
- Administrație
Debirocratizare, simplificare si eficientizare prin:
Planificarea bugetară și strategică participativă și ecologică;
Descentralizarea competențelor și resurselor către administrația publică locală;
Simplificarea administrativă și transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online;
Sistem de recrutare și carieră în funcția publică bazat pe competență, integritate și performanță;
Dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților administrației publice;
Sistem unic de evidentă a personalului bugetar pentru funcționarii publici: e-bugetar;
Depolitizarea funcției publice si definirea pozițiilor politice în structura administrativă.
Reforma electorală:
Extinderea votului prin corespondența în țară;
Revenirea la sistemul de alegere a primarilor cu majoritatea voturilor exprimate (2 tururi);
Dublarea numărului de parlamentari alocați în prezent să reprezinte diaspora românească.
Digitalizare accelerată prin:
Aplicarea principiului „Digital first”, după care administrațiile publice de la toate nivelurile vor fi obligate să-și proiecteze politicile și strategiile;
O nouă arhitectură digitală bazată pe identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online ți infrastructura de tip cloud;
Utilizarea extinsă a semnăturii electronice în administrația publică;
Punct de contact unic electronic pentru cetățeni și companii prin refacerea PCU și integrarea acestuia cu sistemul național de plăti ghiseul.ro;
Servicii publice electronice disponibile și accesibile transfrontalier pe baza nodului european eIDAS;
Migrarea serviciilor publice în cloud guvernamental;
Dezvoltarea de sisteme de tip Open Data care vor permite un acces structurat al sectorului privat la patrimoniul de date publice;
Refacerea sistemelor informatice implicate în „evenimentele de viață” ale cetățenilor și firmelor;
Investiții în creșterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice.
- Finanțe publice și fiscalitate
Politici bugetare care sprijină creșterea economică, fără majorări de taxe și impozite, prin:
Consolidarea fiscală, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice;
Introducerea bugetării participative și a bugetării multianuale pentru investițiile publice în infrastructură;
Alocarea financiară echilibrată de resurse din bugetul de stat și fonduri europene pentru reducerea deficitului excesiv pe termen mediu.
Transformăm administrația fiscală în partenerul cetățenilor și companiilor:
Reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații și depunerea electronică a tuturor formularelor și declarațiilor;
Acordăm facilități fiscale la plata obligațiilor fiscale pentru bunii platnici;
Extindem mecanismul de aprobare a rambursării TVA cu control ulterior.
Informatizăm serviciile ANAF în sprijinul mediului de afaceri:
Extinderea facilităților pentru plata impozitelor și a taxelor prin platforma Ghiseul.ro;
Implementarea facturii electronice ți interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale;
Generalizarea utilizării semnăturii electronice și accesul de la distanta a bazelor de date;
Implementarea proiectului SAF-T – o structură standardizată a informațiilor relevante pentru controalele fiscale.
- Muncă
Rezolvarea problemelor de muncă nesoluționate de mulți ani:
Introducerea digitalizării în toate domeniile de activitate și la toate palierele de interacțiune cu cetățeanul;
Abordarea personalizată și integrată în funcție de profilul beneficiarului care va primi asistență individuală specializată pentru toate serviciile și beneficii sociale, dar și consiliere și mediere pentru piața muncii sau pentru pensionare.
Ocupare:
Continuarea măsurilor de sprijin a angajaților și angajatorilor în perioada post-pandemie Covid-19, inclusiv prin susținerea acestora din fonduri europene sau alte mecanisme – 4 mld. Euro prin Programul SURE;
Eficientizarea politicii de ocupare si de stimulare a muncii pentru a oferi servicii competitive atât angajatorilor, cât si persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, adaptate inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilități și solicitărilor românilor din diaspora;
Sprijin pentru formarea continuă a angajaților pentru creșterea competențelor și a productivității muncii;
Descurajarea dependenței persoanelor apte de muncă de ajutoare sociale și sistarea acestora pentru cine refuză ofertele de muncă;
Digitalizarea relațiilor de muncă prin utilizarea semnăturii electronice.
Pensii:
Aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie;
Evaluarea impactului Legii pensiilor din sistemul public pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii;
Creșterea anuală a punctului de pensie în funcție de rata inflației și de majorarea salariului mediu brut pe economie;
Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual pana la 4,75% in 2024;
Flexibilizarea și dezvoltarea legislației de pensii facultative.
Protecție socială:
Dublarea alocațiilor pentru copii, conform calendarului început în august 2020, până la 1 iulie 2022;
Aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității.
- Sănătate
Depășirea crizei sanitară Sars Cov-2 și reclădim sistemul medical prin:
Asigurarea managementului financiar, logistic și sanitar al tuturor resurselor existente și organizarea acestora în funcție de evoluția epidemiologică;
Pregătirea logistică a distribuției vaccinului anti-Sars-Cov2 și implementarea unei strategii eficiente de vaccinare – primul trimestru din 2021.
Modernizăm sistemul medical din România la standarde europene:
Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;
Utilizarea eficientă a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 în valoare de peste 4,6 mld. Euro.
Finalizarea celui mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, derulat în 2020 prin POIM, cu 297 de proiecte în valoare de 1,3 mld. Euro;
Dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursa alternativă de finanțare.
Resurse umane
Creșterea numărul locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare pentru păstrarea lor în țară.
Prevenția
Extinderea serviciilor medicale de asistență medicală primară și ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS la 10% până în anul 2024;
Încurajarea prevenției în sănătate prin campanii de informare a vaccinării și aprovizionarea sistemului sanitar cu vaccinuri;
Extinderea programelor naționale de screening și finanțarea acestora cu fonduri de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidență.
Digitalizare
Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate;
Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate și extinderea reglementarilor în domeniul tele-medicinei.
- Educație
Reforma carierei didactice: profesioniști în educație prin flexibilizarea formării inițiale, formarea continuă, politici meritocratice de salarizare, stimularea abordărilor transdisciplinare;
Profesionalizarea guvernanței sistemului de educație și a managementului instituțiilor de învățământ;
Digitalizarea procesului educațional și interconectarea bazelor de date;
Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ până la începutul anului școlar 2022-2023;
Promovarea integrității și eticii în sistemul educațional prin realizarea unui Registru Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu.
Preșcolar
Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani să crească până în anul 2025;
Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025.
Preuniversitar
Generalizarea programelor afterschool în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite de acestea;
Generalizarea etapizata a programului de asigurare a unei mese calde în școli pentru toți copiii din medii defavorizate;
Aplicarea unui sistem unitar la nivel național de acordare a burselor pentru elevi fără discriminare în funcție de resursele bugetare ale comunităților locale;
Oferirea serviciilor de consiliere si orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii – un consilier școlar la fiecare 400 de copii/elevi;
Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie ți pe maximizarea potențialului fiecărui copil;
Dezvoltarea platformei E-portofoliu care va gestiona portofoliile educaționale digitale ale elevilor;
Dezvoltarea programelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar până la 30% din totalul programelor de educație profesională.
Universitar
Consolidarea autonomiei universitare în sensul flexibilizării utilizării finanțării de bază și veniturilor proprii;
Creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante;
Asigurarea sprijinului financiar pentru studenți prin stabilirea unui cuantum minim al burselor studențești;
Dezvoltarea cercetării în universități prin finanțarea universităților publice în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare și infrastructurile de cercetare necesare;
Evaluarea și reforma școlilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calității procesului educațional din cadrul acestui parcurs academic;
Stimularea cooperării public – privat ca motor al inovării, prin creșterea eficientei instrumentelor de finanțare și valorificarea economică a rezultatelor cercetării.
- Tineret
Dezvoltarea infrastructurii fizice, a resurselor umane și a standardelor pentru activitățile derulate în cadrul rețelelor fizice: centre de tineret, centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților – 370 mil. Euro;
Susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin acordarea de facilități fiscale tinerilor pentru demararea propriei afaceri;
Acordarea de facilități pentru agenții economici care angajează tineri din medii defavorizate.
Sport
Programul Național „Educație prin sport” pentru creșterea numărului de practicanți și pentru promovarea rolului educativ și social al sportului în rândul populației, la un nivel de 80.000 de practicanți pe an;
Promovarea unor programe la nivel național pentru creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță și a numărului sportivilor legitimați;
Dezvoltarea infrastructurii sportive printr-un plan de investiții integrat, prin colaborarea autorităților publice centrale, a celor locale și a sectorului privat;
Sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea echipamentelor și a tehnologiilor asistive pentru practicarea activității fizice și a sportului.
- Cultura
Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022
– 100 mil. Euro;
Realizarea cadrului legal necesar pentru salvgardarea siturilor îinscrise în lista mondială a patrimoniului UNESCO și continuarea demersurilor pentru înscrierea Roșia Montana;
Sprijinirea Programului Timișoara – Capitala Europeană a Culturii;
Continuarea campaniei de achiziție de artă contemporană și transformarea acesteia într-un program permanent al Ministerului Culturii;
Realizarea Muzeului Național al Ororilor Comunismului și a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
- Justiție
Justiție egală și independentă pentru toți
Inițierea procesului de revizuire a Constituției pentru implementarea rezultatului Referendumului pentru Justiție din 2019 și a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României propus de Președintele României, Klaus Iohannis;
Revizuirea legilor justiției în acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO;
Reforma Curții Constituționale în sensul eliminării factorilor care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental pentru democrație;
Modificarea cadrului legal pentru a asigura independența judecătorilor și procurorilor, răspunderea efectivă a magistraților și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri;
Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
Cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);
Implementarea planului național de digitalizare a sistemului judiciar care cuprinde atât digitalizarea structurii Ministerului Justiției cât și digitalizarea întregii activități a instanțelor de judecată.
