Primăria municipiului Tecuci în colaborare cu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” și în parteneriat cu Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați și Muzeul Național Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida din București, au organizat vineri, 27 august 2021, vernisajul expoziției intitulată „Mașina de scris, Comunicare și Tehnologie la sfârșit de sec. XIX – început de sec. XX”.
După cum bine se știe, mașina de scris s-a numărat printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, sprijinind procesul de comunicare încă din secolul XVIII. Mașina de scris a fost o bună perioadă la modă, ea reprezentând principalul mod de comunicare. Ea a dat de fapt naștere și unei noi profesii, cea de dactilografă, nelipsită în mai toate unitățile de producție sau comerciale.
Principalele borne ale descoperirii mașinii de scris le găsim începând cu anul 1575 atunci când tipograful italian Francesco Rampazzeto inventează așa zisa „la scriitura tattile” – prima mașină care imprimă literele pe hârtie. Apoi, în 1714, inginerul englez Henry Mill patentează „Mașina pentru transcris litere”, care era asemănătoare cu o mașină actuală de scris. În 1829, William Austin Burt patentează o nouă mașină de scris numită „Tipograf”, iar în 1843 americanul Charles Thurber prezintă și el o mașină de scris pentru persoane nevăzătoare, cu litere în relief. În anul 1867, americanul Christopher Latham Sholes împreună cu Carlos Glidden produc o nouă mașină de scris, cu mare succes comercial, o patentează în 1868, dar din cauza problemelor financiare vând patentul Companiei Remington în anul 1873. Prima mașină care a fost comercializată a fost creată în anul 1872 de Christopher Sholes, Samuel Soule și Carlos Glidden cu un brevet achiziționat de Remington și Soms. Ea a fost apoi mereu îmbunătățită și abia în anul 1920 apare prima mașină portabilă marca Remington.
Evenimentul a fost deschis de managerul muzeului, Daniel Dojan, spunând că este bucuros că vernisează un nou proiect educațional, o expoziție care a necesitat mult efort din partea colegilor de la Muzeu. În continuare, vorbitorul reamintește publicului prezent despre ultimele acțiuni, începând cu o activitate la Biblioteca municipală, apoi un seminar despre genocidul romilor, o expoziție cu istoria ceasurilor realizată în colaborare cu Muzeul ceasurilor din Ploiești și, recent, o expoziție de tablouri cu lucrări realizate de renumitul Anghel Saligny, gălățean de-al nostru. Mai menționează faptul că pe data de 1 septembrie, de Ziua Municipiului Tecuci, se vor organiza mai multe evenimente printre care și o expoziție de cărți poștale ilustrate, unde va fi prezent și un colecționar surpriză. Se mai aminteşte faptul că, recent, Muzeul tecucean a fost prezent cu câteva exponate arheologice la o expoziție în Spania, la Madrid. Muzeul, continuă managerul, trebuie să facă mereu expoziții, pentru că acesta este domeniul nostru de activitate.
Revenind la expoziția de față, o invită pe inițiatoarea acestui proiect, muzeografa Daniela Alecsa, să ia cuvântul. Această începe prin a mulțumi publicului pentru prezență și colegilor care au sprijinit-o la montarea și realizarea acestei expoziții care cuprinde mașini de scris cu greutatea între 2 și 17 kg. Ne spune în continuare că a vizitat la București, la Muzeul Național Tehnic, această expoziție și impresionată de ce a văzut acolo a dorit să organizeze așa ceva la Tecuci și iată că a reușit. Vorbește în continuare despre istoria mașinilor de scris și de benefica colaborare cu muzeul gălățean și cel bucureștean, mulțumind încă odată muzeografei Olimpia Andrei, prezentă acum la Tecuci, la acest eveniment. Continuă, menționând că mașina de scris este azi un obiect aproape uitat și își aminteşte de începuturile ei ca dactilografă, lucrând chiar și acum când este cazul, având o mașină marca Consul. Revenind la mașina de scris, ne spune că la început se scria numai cu litere mari, apoi când s-au introdus și cele mici, ele erau fie în partea de sus, fie în cea de jos. Ne mai spune că și Regina Maria a României, cunoscută și sub numele de Carmen Sylva, avea pasiunea scrierii la mașină, apărea chiar și în reclame publicitare iar veniturile realizate din această activitate erau dirijate în scopuri caritabile.
În încheiere, vorbitoarea ține să remarce faptul că în urma studierii și documentării pentru această expoziție a remarcat faptul că, în general, companiile ce produceau mașini de scris erau cele producătoare de armament, biciclete și jucării. Apoi, o roagă pe invitata specială la acest eveniment, muzeografa Olimpia Andrei, de la Muzeul Național Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida” din București să ne spună câteva cuvinte. Aceasta începe prin a mulțumi pentru deschiderea la colaborare găsită la Muzeul tecucean, admirând și frumusețea muzeului. Ne mai spune că Muzeul Național Tehnic București deține numeroase colecții, de la ceasuri de mână, buzunar, de masă și perete, la obiecte de mare tonaj cum ar fi rezervoare imense. Muzeul deține obiecte din multe domenii de activitate, din industria ușoară și grea și roagă pe cei ce ajung la București să viziteze acest muzeu.
Profesorul Vladimir Radu, din partea comisiei de cultură învățământ și sănătate a Consiliului local, apreciază această expoziție și își amintește că în perioada de profesorat lucra frecvent pe mașina de scris, chiar realiza la început și un jurnal în liceu prin acest mod. Vine cu propunerea ca Muzeul să solicite anumitor unități care mai există în Tecuci mașini de scris pentru realizarea unei expoziții permanente de acest fel.
Subsemnatul vorbește tinerilor prezenți la eveniment de faptul că în timpul satisfacerii stagiului militar, la Alba Iulia, a fost nevoit, într-o singură noapte, să învețe să lucreze la mașina de scris. Continuă, spunând că și în prezent mai lucrează la mașina de scris. Reamintește publicului că până la apariția xeroxului documentele se realizau prin mașina de scris, apoi legalizate la notariat.
S-a trecut la vizionarea celor 26 de mașini de scris, 21 aduse de la muzeul bucureștean și 5 de la muzeul gălățean. Astfel, am văzut mașini de diferite mărci cum ar fi Underwood, Mercedes, Optima, Continental, Frister/Rossman, Woodstock, Rheinmetall, Shmith Premer, Triumph, Adler, Archo și altele.
O expoziție foarte interesantă, care rămâne deschisă până la sfârșitul lunii decembrie 2021.
Iancu Aizic
