În calitate de organizator REVEDERE ’35, vreau să mulțumesc din suflet grupului de colegi Frumoși, Buni și Prietenoși care unul lângă altul, cu sufletul și prezența fizică și-au contopit emoțiile și aducerile aminte de anii de liceu participând la reușita zilei de vineri 10 septembrie 2021.

De asemenea mulțumesc și colegilor care și-au dorit sincer dar nu au  putut participa fizic din motive obiective la REVEDERE ’35.

Și nu în ultimul rând mulțumesc și colegilor care puteau dar nu au vrut să vină. Ne-au predat o lecție de viață, din păcate altfel decât cea a dascălilor noștri. Sunt convins că o să afle de reușita zilei de 10 septembrie, o să le pară ireparabil rău că nu au participat și o să li să facă dor de noi. Îi așteptăm cu drag peste 5 ani, la REVEDEREA ’40!

Nimeni nu e în măsură să emită judecați de valoare.

Nu avem toți aceeași percepție despre Drag și Dor de anii de Liceu. Respectăm, acceptăm și tolerăm fiecare punct de vedere. Totuși, există un criteriu al Binelui, Frumosului și Prieteniei. A-ți aminti cu drag și dor de vremurile, locurile și oamenii care au făcut parte din viață ta la un moment dat, în speță Anii de liceu, este fără îndoială o expresie a Binelui, Frumosului și Prieteniei.

Toți cei aproape 100 colegi care am participat fizic la REVEDERE ’35, toți ceilalți care emoțional au fost alături de noi… suntem acei oameni – Frumoși, Buni și  Prietenoși.

Suntem diferiți, am evoluat diferit după cum ne-a hărăzit Destinul, Norocul, Ghinionul, sau, de ce nu, după perseverența fiecăruia către succes, profesie, bani, ori armonia vieții de familie. Sau poate, suntem cum am ales fiecare să trăim, să muncim, să iubim sau… pur și simplu să supraviețuim.

Dar, indiferent cât de diferiți am fost și cât de diferit am evoluat, avem totuși cel puțin un numitor comun, care ne unește și ne definește. Este faptul că suntem membrii ai aceleași Promoții ai LAT –  Promoția 1986. Este elementul nostru comun de identitate, de apartenența la grup.

Demn de amintit și apreciat gestul emoționant al colegilor de peste hotare pentru care dorința revederii și dorul de noi a fost infinit mai puternic decât distanță și durata drumului lung către țară:

Claudia Caragate, Mirela Rășcan, Liliana Coipan, Anișoara Ungureanu, Gina Dănăilă, Daniel Bumbaru, Maricel Drăgan, Violeta Oprea (din SUA)… și îmi cer mii de scuze dacă am uitat pe cineva.

Nu mai puțin demn de laudă și apreciere este și efortul colegilor noștrii plecați  mai departe de meleagurile gălățene de a răspunde Prezent la REVEDERE ’35 față în față:

Pompilia Voicu, Florența Violeta Melca, Ionelia Tiron, Tincuța Sava, Diana Cernat, Viorica Hulea… și de asemenea îmi cer mii de scuze dacă am uitat pe cineva.

Mulțumesc colegului (implicit colegei) de Promoție  pentru  sponsorizarea în partea de material a  Revederii. A insistat să rămână anonim – cu modestie și discreție. Fără zgomot, fără culori stridente, publicitate, mândrie și fală. Modestia, discreția și altruismul este atributul oamenilor mari, de caracter. Cum ar arată oare Lumea cu cât mai mulți oameni de calibrul acesta?

Mulțumesc mâinii de colegi care s-au implicat direct: Maria Pintilie, Valentina Pîrlea, Felomela Pleșu, Aurelia Grozavu, Gabi Ursu, Elena Gherghe, Lucia Hâncu, Gina Mihăilă, Catinca Liliana Grosu, Mihaela Chiruc, Aurelia Nelepcu, Florența Violeta Melca și mulți alții…. îmi cer mii de scuze dacă nu am nominalizat pe toți.

Mulțumesc Managementului Colegiului Național de Agricultură și Economie Tecuci (fostul Liceu Agroindustrial Tecuci) pentru sprijinul acordat în realizarea REVEDERE ’35 (Director Bîrzu, director Dascălu, profesor Chiscoci, secretar Blănaru și Administrator Stoica).

Mulțumesc profesorului Vasile Ghica, fost Inspector școlar județean de limba și literatură română pentru deosebitul moment de prezentare a cărții „Tecuciul în ipostaze ilustre”, moment care ne-a făcut mândri că suntem tecuceni.

Apreciez la superlativ gestul diriginților Motovelea, Grigoraș, Mârza (în ordinea vârstei) și profesor Chiriță – părintele spiritual al Horticultură A.

Pe 10, la ora 10, timp de 10 ore, alături de noi cei aproape 100 de colegi – dascălii noștrii dragi, la venerabila vârstă de 80 plus, au urcat la propriu și figurat treptele Liceului.

Nu ne-au mai predat  română, matematică sau biologie… ne-au predat o lecție de viață de nota 10. Lecția de a fi Oameni Adevărați, de a fi Buni, Frumoși și Prietenoși.

Să-i prețuim ca pe părinții noștri, cât încă-i mai avem…

Vă asigur că personal am făcut totul din plăcere, din sincer „Drag și Dor de anii din liceu”.  Mulțumirea și satisfacția mea a fost constatarea că REVEDERE ’35 a fost un succes de suflet care ne-a întinerit cu 35 ani.

Vă mulțumesc!

Florin Hristache