La 9 octombrie 2021, apreciatul și îndrăgitul profesor Virgil Pavel implinește frumoasa vârstă de 85 de ani. Este acum foarte greu ca în câteva rânduri să încerci să faci portretul literar al acestui minunat OM, în primul rând și apoi profesor .
El s-a născut la 9 octombrie 1936 la Corbița de Vrancea. Urmează școala primară în satul Bouroș, cursul gimnazial la Liceul nr. 2 de băieți „Dimitrie Sturdza” din Tecuci și apoi Școala Medie Tehnică de Construcții Comunale la Satu Mare, devenind tehnician constructor repartizat la Sfatul Popular regional Iași.
Între 1956-1960 urmează Facultatea de Matematică din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași și imediat, în anul 1960, își începe activitatea la Liceul nr. 1, pe bază de repartiție, urmând să rămână aici timp de 40 de ani. În anul 1963, la doar 27 de ani, este numit director adjunct îndeplinind temporar și funcția de președinte de sindicat-învățământ, președinte al comisiei de judecată învățământ Tecuci, metodist al Inspectoratului Școlar Județean Galați.
În anul 1972, pentru bogata activitate desfășurată în școală și în afara școlii, a făcut parte dintr-o delegație la nivel național, pentru un schimb de experiență de 45 de zile în Franța și Maroc. În anul 1974 este numit director plin al Liceului, dar în anul 1976 demisionează rămânând numai la catedră. În anul 2000, deci la vârsta de 64 de ani, se pensionează la cerere.
Acest an marchează de fapt trecerea distinsului profesor din tabăra cifrelor în tabăra literelor, găsindu-l prezent la numeroase activități culturale, inclusiv cenaclu literar, luând de mai multe ori cuvântul prin completări la obiect. Ajuns totuși la această trecere de la cifre la litere, doresc să amintesc că într-un interviu pe care l-am obținut de la distinsa și regretata profesoară Nădejdea Decuseară, aceasta îmi spunea că tatăl ei, priceput contabil, i-a interzis fiicei să urmeze facultatea de litere, motivând „Destul îmi bat eu capul cu cifrele, tu vrei cu literele?”.
Acum, profesorul Virgil Pavel ne-a demonstrat că prin bunăvoință și talent, poți fi prezent în ambele tabere la fel de bine. Așa se explică și faptul că, până acum, a scos de sub tipar cinci cărți: „Întoarcerea în timp”, în anul 2016, „80 de ani în jurul vieții mele” – tot 2016, „70 de ani – Nicolae Pavel – România – America via Matematica” cu ediția I în anul 2017 și, datorită solicitărilor, ediția II-a în 2018, „Iulia Gheorghiu, o floare rară a Tecuciului” în 2018 și „La răspântie de vremuri” în 2020. Acum, este în lucru cea de a șasea carte care se prevede să apară în preajma zilei de naștere a acestuia, cu o lansare în cadrul Cenaclului literar „Calistrat Hogaș”.
Și pentru că se dovedește a fi un neobosit căutător de documente, mai lucrează la o carte care va fi dedicată regretatului sculptor Dan Mateescu, plecat la ceruri mult prea devreme. Răsfoind presa tecuceană, am găsit articole purtând semnătura prof. Virgil Pavel, în publicațiile Avântul, Observator, Astra Tecuceană, Gazeta învățământului, Tribuna învățământului sau Gazeta Matematică. Despre viața și mai ales activitatea acestuia, găsim cronici semnate de Tănase Dănăilă, Viorel Burlacu, Ionel Necula, Costică Oancă, Iancu Aizic, Mihaela Negrea, Ghiță Nazare, Rodica Cristovici și Lina Codreanu.
Personal, l-am cunoscut pentru prima oară în anul 1960, când eram elev la o școală profesională în Tecuci, ne preda matematică și toți eram foarte bucuroși pentru faptul că înțelegeam la perfecție tot ce ne explica, făcându-ne să iubim și mai mult acest obiect. Acum, ne întâlnim periodic și mă bucur enorm de prietenia ce ne leagă. Dânsul, om al cifrelor cum am spus, vine de multe ori cu corecturi foarte importante în unele materiale și are un respect deosebit pentru cuvântul scris.
De pe coperta cărții „La răspântie de vremuri”, am remarcat frumoasele cuvinte scrise de autor: „Trecerea anilor nu trebuie să șteargă amintirea bucuriilor, speranțelor și prieteniilor care s-au legat în timpul liceului”. Iar fostul elev al promoției 1962, Petru Sobietschi, spunea: „Diriginții erau prietenii noștri mai mari, care știau să ne stimuleze în pregătirea școlară, dar și exigenți în unele situații”.
La loc de cinste pentru distinsul profesor s-a aflat satul natal. Aici, dânsul a contribuit la înlocuirea clopotului vechi și refacerea clopotniței. Autor, cum am spus, al volumului „Întoarcere în timp” – carte cu caracter documentar, o apologie a satului românesc prin care se aduce un pios omagiu înaintașilor, volumul a fost oferit gratuit tuturor participanților la slujba de sfințire a clopotului, în mai 2016.
De altfel, părintele paroh Vasile Dulhac spunea despre acesta: „Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că satul Vâlcele a dat un asemenea Om, care, după 80 de ani, nu și-a uitat locul natal în care s-a născut și a crescut și ferice de consătenii care, în comunitatea lor, au un asemenea Exemplu de dăruire și dragoste pentru Hristos, dar și pentru locurile natale”.
Acum, la ceas aniversar, spunem cu tot dragul și respectul La Mulți Ani cu toată dragostea, alături de distinsa soție, Lidia!
Mai aveți multe de făcut, cărți de terminat și lucrări la proprietatea de pe Strada Mare unde veniți în fiecare zi. Vă spun, sau dacă îmi permiteți, vă ordon: Continuați!
Iancu Aizic
