Comemorare la centenarul morții premature a folcloristului și istoricului Tudor Pamfile – FOTO

 

Instituțiile de cultură din Municipiul Tecuci în colaborare cu Protoieria, cu sprijinul Primăriei, au organizat astăzi, 15 octombrie 2021, evenimente dedicate celor 100 de ani de la dispariția marelui om de cultură Tudor Pamfile, care a fost folclorist, etnograf, istoric și scriitor.

 Născut la 11 iunie 1883 în comuna Țepu, Tudor Pamfile face studii primare în comuna natală, apoi se mută la Tecuci, urmează Școala militară din Iași, Școala de ofițeri din București. Este detașat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad ca sublocotenent în cavalerie, unde un an mai târziu începe să predea Istoria. Concomitent, desfășoară activitate de folclorist, istoriograf și publicist la Bârlad, timp de 13 ani. Înființează societăți literare și publicații, iar în 1918 se stabilește la Chișinău, unde a condus „Cuvântul Moldovei” până în 1920, luptând și militând pentru Limba Română. Are diverse publicații inspirate din ținuturile Tecuciului, Țepului și zonei Moldovei.

În 17 octombrie 1921 se stinge din viață la Chișinău, iar în anul 1923 este reînhumat la Tecuci.

Evenimentele dedicate omului de cultură Tudor Pamfile au debutat la ora 10, la Casa de Cultură, unde prof. Ștefan Andronache a  vorbit despre viața și activitatea acestei personalități. Împreună cu primarul municipiului, Lucian Costin, s-a depus o coroană de flori la bustul folcloristului, situat în vecinătatea Casei de cultură.

 Şirul evenimentelor a continuat cu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, unde managerul Daniel Dojan a prezentat exponatele din sala de la etajul instituției – Comori din lada străveche de zestre – și a vorbit despre acțiunile și bustul lt. col. T. Pamfile realizat de sculptorul Dan Mateescu, care era încadrat între două drapele militare: „A fost ofițer de carieră și dispărut prematur. Conform notărilor prof. Andronache, a avut o activitate prodigioasă în Basarabia unde a luptat foarte mult pentru limba română, ceea ce nu a convenit regimului sovietic. Personalitatea Tudor Pamfile a avut de suferit și după moarte, în Tecuci a fost amplasată o statuie, un alt bust din bronz în 1928 la Grădina publică și a fost dărâmat cu tractorul de regimul sovietic, casa sa din str. Elena Doamna a fost ocupată de activiști comuniști, iar soția sa, văduvă pentru un lung timp, exilată într-o încăpere prin spatele clădirii. Era o formă de deculturalizare a României. Nu suntem departe nici astăzi de a neglija complet valorile și de a le înlocui cu forme fără fond”.

 În cimitirul Eternitatea, la mormântul familiei Tudor, preoții Gheorghe Joghiu și Gheorghe Șușnea au ținut o slujbă de pomenire. Protopopul Joghiu a vorbit despre Tudor Pamfile numindu-l ctitorul tezaurului etnografic și de folclor al poporului român: „Suntem la mormântul la care Tecuciul definește o valoare, nu numai sacră ci și culturală și spirituală a cetățeanului și fiului zonei noastre, Tudor Pamfile. Are misiuni în cariera militară pe care le onorează. El a colindat zona Moldovei, mai ales, colaborând cu celelalte zone din Muntenia și Transilvania, și ne lasă nouă un cufăr în care valorile tradiției, vieții românești de la sat, de la anumite momente importante, au fost izvoare de inspirație pentru foarte mulți urmași”.

De la cimitir s-a mers la casa în care a locuit Tudor și Elena Pamfile, situată pe str. Elena Doamna, aici ținându-se un popas de cinstire pioasă și parastas. Proprietar al acestei case este prof. Doina Dumitriu.

 Manifestările au continuat la Biblioteca „Ștefan Petică”, unde este prezentă o expoziție de carte semnată de Tudor Pamfile. De acolo, publicul spectator a mers la Casa de cultură, unde prof. Ștefan Andronache a prezentat noua carte „La vadurile Nistrului”, apărută recent la Editura Sfera din Bârlad. Lucrarea este prilejuită de centenarul morții lui Tudor Pamfile și a fost posibilă cu sprijinul Protoieriilor de Tecuci și Nicorești, precum și al Asociației Casa de Ajutor Reciproc „Elena Cuza” din Bârlad.