Satul lui Tudor Pamfile

În anul când se comemorează un veac de la moartea lui Tudor Pamfile, bibliografia folcloristului s-a îmbogățit cu două lucrări. Este vorba de scrierile sale literare, despre care am dat seama în altă parte și de recenta alcătuire semnată de Gina Obreja, bibliotecara comunei, sub titlul „Satul lui Tudor Pamfile”. O lucrare interesantă care prezintă personalitatea folcloristului, a cărui biografie este bine reconstituită de editoarea volumului. Nu este indicată editura care a procesat această lucrare, deși are ISBN deci este în regulă în privința respectării regimului privind tipăriturile.

Cartea este articulată din înmănuncherea în același cuprins a mai multor puncte de vedere privind pe folclorist și satul din care a descins. Regăsim în această lucrare mai multe dispuneri atitudinale semnate de Dumitru V. Marin, cunoscut ca un vechi cercetător al folcloristului și a revistelor care au cultivat cu devoțiune memoria lui Tudor Pamfile, alte opinii privind satul Țepu și oamenii lui semnate de prof. Nicolae Chiscop, de Gheorghe N. Vasilache, de învățătorul Ionel C. Constantinescu – o conștiință in nuce a satului Țepu, și de învățătorul Gheorghe Tr. Mândru, care reconstituie, într-o formă concentrată, istoria satului Țepu. Mai menționăm textul Comuna Țepu – Galați în contextul istoric al poporului român – 1976, semnat de învățătorul Alexandru V. Chiscop, în care se evocă Răscoala de la 1907 și episoade din timpul primului război mondial.

Cum se vede, cartea este o lucrare colectivă la realizarea căreia au contribuit, spre cinstea lor, intelectualii satului și rezultatul chiar este demn de subliniat, pentru că nu întâlnim în multe comune o zbatere asemănătoare.

În partea a doua a volumului sunt redate câteva piese folclorice, culese de la bătrânii satului Țepu, ceea ce înseamnă că zestrea folclorică a locului nu s-a epuizat odată cu adunarea lor de către Tudor Pamfile, ci continuă și în zilele noastre și felicităm inițiativa strângerii lor între două coperți de carte.

S-au remarcat, în această acțiune de culegător, Gina Obreja, bibliotecara satului care a avut și inițiativa acestei lucrări, dar și prof. Nicolae Chiscop, sau cercetătoare de la Iași, precum Lucia Cireș și Lucia Berdan.

Unele, precum „Patru boi cu lanțu-n coarne” sau colindul „Velerim și veler Doamne”, sunt cunoscute, intrate de mult în repertoriul  soliștilor sau al colindătorilor, dar sunt și creații mai puțin cunoscute, cum ar fi poemul „La opt sute doișpe, mamă” – un fel de tânguire a Moldovei  pentru ruperea ei în două; „Frunză verde iarbă grasă/ Ieși măicuță, ieși din casă/ Și te uită lung la vale/ Să-i vezi pe muscali călare/ Pe șes larg și văi înguste/ Ca potopul de lăcuste/ Mulți ca frunza plopului/ Ardă-i para focului/ Vin muscalii trec prin sat/ Spre Ardeal însângerat/ Pe-unde trec, potop rămâne/ Rămân case fără pâne/ Fără strop de udătură/ Fără vite-n bătătură”…

Prin ritmică, dar și prin jalea ce se degajă din text, lungul poem poate fi asociat cu „Doina” lui Eminescu, dar, firește, cu distincțiile necesare la cheie. 

În concluzie, salutăm inițiativa inimoasei bibliotecare din Țepu, o felicităm pentru inițiativă și îi dorim să își continue investigațiile, adică să ducă mai departe o cercetare de acolo, de unde a lăsat-o  folcloristul țepean.

 

Ionel Necula