Eroina s-a născut în ziua de 17 august 1828 în conacul de la Țigănești (la 5 km de Tecuci), comuna Munteni, județul Galați. Tatăl ei, logofătul Costache Conachi (1778-1849), a fost cel mai important poet al epocii în care a trăit.
La vârsta de 17 ani, Cocuța s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, un principe bulgar, un om desfrânat, bețiv și cu puțină știință de carte. Cu toate acestea, în 1857 a fost numit de turci caimacam (locțiitor de domn) al Moldovei.
La insistențele unioniștilor moldoveni și munteni, Puterile Garante au fost de acord cu Unirea celor două principate române, nu înainte de a se desfășura un scrutin electoral (divanurile ad-hoc). Dacă rezultatul ieșea negativ, în una din provincii, unirea nu mai era posibilă. Turcia, sprijinită de Anglia și Austria, i-a promis lui Vogoride că va fi învestit domn, dacă rezultatul divanului va fi negativ. În timpul campaniei electorale, Vogoride a primit 14 scrisori de la câteva rude (tată, frate, cumnați) aflate în slujbe importante la Înalta Poartă și la Ambasada Turciei la Londra. Alte trei scrisori proveneau de la trei baroni austrieci. Prin aceste scrisori, caimacamul era sfătuit cum să-i obstrucționeze pe unioniști și cum să falsifice rezultatul. El s-a conformat, dând dovadă chiar de exces de zel și finalul a fost nefavorabil Unirii. Totul părea definitiv pierdut. În aceste condiții, urma ca din istoria poporului român să lipsească momentele: Cuza, Monarhia și poate chiar Marea Unire.
Cocuța nu putea să accepte o asemenea situație catastrofală. A scotocit prin seiful soțului și minunea a devenit realitate. A găsit scrisorile primite de Vogoride care atestau faptul că cele trei țări au intervenit, în mod grosolan, în treburile interne ale Moldovei, influențând negativ testul electoral.
Publicarea scrisorilor în revista diasporei românești Steaua Dunării de la Bruxelles a stârnit zarvă mare în toată Europa. Până la urmă, Turcia a fost nevoită să accepte repetarea divanului ad-hoc, sub foarte strictă supraveghere a Puterilor Garante. De data aceasta, rezultatul a fost pozitiv. În calea Unirii nu mai era niciun obstacol.
Familia Cocuței (avea trei copii) s-a destrămat. Ea a plecat într-un voiaj prin Europa și, după câțiva ani, s-a recăsătorit cu Emanuel Ruspoli, primarul Romei, căruia i-a dăruit cinci copii. Fericire deplină, dar ceasul rău o pândea prin apropiere. S-a îmbolnăvit de malarie, maladie nevindecabilă atunci. Avea doar 42 de ani. Pe patul morții, l-a rugat fierbinte pe soțul ei să o înmormânteze în pământ românesc, în biserica familiei din Țigănești.
Au trecut de atunci (1870) 152 de ani, scriam recent în preambulul cărții „In memoriam”, deschisă la mormântul eroinei. Pe cea care, salvând Unirea, a întors pur și simplu mortul de la groapă, o aștepta o ingratitudine cumplită. Nicio recunoaștere. Nu figurează în cursurile universitare, în manualele școlare și nici în tratatele de istorie.
Încercăm noi, cu forțe modeste,să revitalizăm mitul reînvierii Eroinei. Noi, nevrednicii fii ai României de astăzi (2022), am împins iar țara pe malul prăpastiei și nicio speranță nu se întrevede, deoarece sentimentul patriotic, Voinicul din poveste, ne este cu totul străin. De țara sfârtecată de hiene nu-i mai pasă nimănui.
Te vei îndura oare tu, Cocuța noastră, să pompezi în inimile și în mințile noastre sclerozate ceva din Dumnezeiasca ta energie de altădată? Greu de crezut! Dar generozitatea ta este fără margini. Mai sună o dată, Sfânta noastră Eroină, în Trâmbițele Redeșteptării! Acum ori niciodată!
Am publicat totuși al doilea volum despre eroină, unde se valorifică scrisorile primite de netrebnicul Vogoride. Cu sprijinul SC Gifarm Tecuci i-am instalat un bust, care a fost ulterior coborât de pe soclu, deoarece administrația orașului de atunci (2018) îl montase fără aprobarea Ministerului Culturii. Am inițiat recent un pelerinaj continuu la mormântul de la Țigănești. De ce continuu, pentru că oricine și oricând ușa bisericii va fi deschisă. O lumânare, o floare și câteva vorbe de recunoștință în Cartea de Onoare din preajmă. O reculegere târzie, dar liniștitoare, dătătoare de speranțe.
Din inițiativa preotului protopop Gheorghe Joghiu și a preotului paroh Cristian Balan, de la biserica Învierea Domnului, se va oficia luni, 24 ianuarie 2022, ora 9, o slujbă pentru parastasul închinat eroinei, la Ţigăneşti.
Primarii Lucian Costin (Tecuci) și Dan Oprea (comuna Munteni) au promis solemn că, începând din 24 Ianuarie 2023 și până în vecii vecilor, festivitățile dedicate aici Micii Uniri vor avea loc în curtea Conacului (trei ha) în prezența a câtorva mii de români din partea de jos a Moldovei și a unor înalți demnitari din Capitală. Iar Hora Unirii se va juca la lumina a sute de torțe.
Vasile Ghica
