Manifestările legate de sărbătorirea Marii Uniri au continuat vineri, 21 ianuarie 2022, la Muzeul tecucean unde a avut loc dezbaterea intitulată „Contribuția tecucenilor la Unirea Principatelor Române”.
Evenimentul a fost deschis de managerul Muzeului, Daniel Dojan, acesta prezentând o sumară cronică a acestui important eveniment istoric la care și-au adus contribuția și un număr important de tecuceni din care vorbitorul a amintit doar de Teodor Șerbănescu, Alexandru Teriachiu, renumitul unionist Ioniță Hrisanti, acad. Al. Papadopol Calimah, protopopul Gh. Dimitriu și, nu în ultimul rând, Ecaterina Cocuța Conachi Vogoride. Au fost în continuare prezentați invitații de onoare, prof. Mihail Pohrib și prof. scriitor Vasile Ghica. A urmat un material video dedicat Unirii în care s-au remarcat aspecte importante consemnate de istorici de mare valoare cum ar fi prof. Sorin Liviu Damean, prof. Florea Ioanicioaia și prof. Alin Ciupală, material încheiat cu frumoasele cuvinte „E vremea să ne unim țara într-un singur stat”.
Apreciatul prof. Mihail Pohrib a prezentat comunicarea intitulată „Contextul istoric al Unirii”, oprindu-se în special la secolul XIX pe care îl consideră Secolul Națiunilor. Ne spune că atunci era dominant modelul francez care începuse să fie urmat de mai multe țări. Amintește și de faptul că Napoleon nu trebuie considerat „Un gropar al revoluției ci un continuator”. În acel timp, continuă profesorul Pohrib, Europa era Centrul lumii. Nu uită de Sfânta Alianța de la Paris și spune că deceniul III al secolului XIX a adus un val de revoluții și se oprește la Răscoala de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Continuă, zicând că Napoleon al III-lea a fost cel care a venit cu ideea unirii într-un anumit fel.
În aceea perioadă, Anglia și Franța au reprezentat un adevărat model de organizare pentru mai multe ţări. Se oprește mai mult la Războiul Crimeii (1853-1856). Referitor la momentul alegerilor pentru Domnie, se spune că și Grigore Mihail Sturdza avea șanse să câștige, el fiind unul din realizatorii drumului Tecuci – Galați.
Profesorul Vasile Ghica începe tot cu prezentarea contextului istoric al Unirii, oprindu-se mai întâi asupra bogatei activități a Muzeului tecucean, apreciind activitatea tânărului manager, dar și frumusețea acestui spațiu donat cu multă plăcere de Teodor Cincu, cu dorința, respectată în timp, ca aici să fie doar Muzeu sau Bibliotecă. Constată cu tristețe faptul că în ziua de azi nu mai avem astfel de donatori din rândul celor care au posibilități în acest sens. Spune că, deși este tecucean doar de 50 de ani, a studiat cu multă plăcere istoria acestor locuri și s-a apropiat mai mult de activitatea Cocuţei Conachi, regretând că încă nu este recunoscută la adevărata ei valoare istorică. Nu uită de faptul că prin ea s-a ajuns ca noi, urmașii, să cunoaștem activitatea literară a tatălui său, poetul Costache Conachi, care scria dar nu publica nicăieri, Cocuța dând tipografiilor lucrările tatălui ei. Să nu se uite de perioada în care, la Țigănești, a fost vizitat chiar de regele Carol I care a căutat să-l ajute atunci când el avea mare nevoie.
Profesorul Ghica trece apoi prin viața și activitatea Cocuţei Conachi oprindu-se mai mult asupra poveștii Statuii care încă nu este rezolvată. În final, profesorul Ghica s-a întreținut cu elevii Școlii gimnaziale „Dimitrie Sturdza” prezenți la eveniment, recitându-le câteva frumoase poezii alăturate de îndemnul de a citi cât mai multă literatură.
Închei cu aprecierea acestei acțiuni, dar cu regretul că nu au participat mai mulți profesori de istorie din Tecuci la acest eveniment. După părerea mea, o lecție de istorie făcută la Muzeu, valorează mai mult decât două ore de istorie în școală. Să mai consemnăm faptul că profesorul Ghica a menționat că în unele țări Istoria locală este chiar obiect de studiu.
Iancu Aizic
