Salon de carte la Tecuci

 

Vineri, 11 februarie 2022, Casa de Cultură din Tecuci inaugurează, sub genericul Salonul anual de carte, un nou gen de manifestare cu șanse mari de a câștiga sufragiile iubitorilor de cultură și de a se înscrie în  calendarul manifestărilor de mare interes public, alături de celelalte acțiuni, intrate deja în tradiția locului. După modelul celei județene, au fost invitați să-și prezinte lucrările apărute în anul 2021, toți scriitorii din Tecuci și toate școlile care editează reviste școlare cu exemplare apărute în 2021.  

Spre surpriza tuturor, expoziția a arătat că și la Tecuci există o bogată viață cărturărească, că se scrie și se publică mult și diversificat, ba chiar mult mai mult decât era de așteptat. Predomină și la noi, cum se întâmplă în toate localitățile, cartea de poezie, puțini dintre creatori având temeritatea de a se încerca în abordarea imaginarului epic, care implică un travaliu mai așezat, o adăstare mai serioasă la reperele prozei contemporane și o rafinată cultură teoretică. 

Există prejudecata că pentru poezie nu este nevoie de cultură și că genul poate fi abordat de oricine care știe buchile alfabetului – ceea ce este nu doar eronat, dar și periculos întrucât poate perverti gustul public. Deja cultura românească este în mare parte manelizată, dacă o mai îmbogățim și noi cu improvizații și subproduse de autor înseamnă că am coborât actul literar la nivelul celor ce ne fac cu mâna din limuzine prețioase și ne sfidează cu castelele lor medievale.  

Fiind vorba de o primă ediție, ne reprimăm cu  bună știință un ton mai critic, mai abraziv, formulăm doar  câteva sugestii în speranța că vor folosi  în perspectiva edițiilor viitoare.  

– O diplomă distribuită cu sutele, ca să nu rămână nimeni supărat, își pierde valoarea, devine un carton banal și inutil. Că organizatorii s-au ferit de ierarhizări, pot înțelege, dar de ce s-au ferit de distincții între genurile de creație – poezie, proză, dramaturgie, critică și istorie literară, traduceri, literatură pentru copii, etc.  Dacă s-ar fi operat cu această distincție, s-ar fi creat și condițiile unor sublinieri și recunoașteri mai aplicate. 

– Meritul expoziției este c-a adus toți creatorii tecuceni la un loc, dar noi între noi ne cunoșteam deja. Scopul acțiunilor de acest gen este ca mesajul să ajungă la public, să fie popularizați creatorii locali, să genereze o curiozitate intelectuală printre cititorii urbei și să se distribuie gratuit cărțile anului respectiv. Ori, exact publicul, în numele căruia pretindem că organizăm astfel de manifestări, a lipsit. Dacă s-a voit o acțiune elitistă, între creatori, deci între cei care presupun că dispun de o anumită caligrafie intelectuală, evident, a fost vorba de o optică eronată.

Ne mirăm că numărul cititorilor este din ce în ce mai redus, că se citește din ce în ce mai puțin, dar trebuie văzut dacă nu cumva avem și noi o parte de vină. Ori, acțiunea despre care am vorbit în aceste rânduri, tocmai acest aspect l-a scos în evidență; că n-a fost în intenția organizatorilor și optimizarea lecturii. 

 

Ionel Necula