Harnicul scriitor tecucean Ionel Necula cu încă două cărți recent apărute

 

De curând am intrat în posesia unor cărți purtând semnătura atât de cunoscută tecucenilor – Ionel Necula. Este vorba de  lucrările „Uricar la poarta Moldovei de Jos” volumele  XVII și XVIII, pagini de istorie culturală tecuceană.  

Volumul „Uricar la poarta Moldovei de Jos”  cu nr. 17, este apărut la Editura Studis din Iași la sfârșitul anului 2021, dar din diferite motive nu a ajuns până acum în mâna autorului. Acest volum are 140 de pagini și conține un număr de 28  de comunicări, una mai interesantă ca cealaltă și considerăm că autorul are perfectă dreptate atunci când în materialul intitulat „În loc de prefață” spune „Cititorul prins în lectura cărții va afla cum s-a îmbogățit cultura tecuceană în ultimii ani și să considere aceste comunicări ca o Dare de seamă despre oameni, fapte și întâmplări culturale  decupate din viața tecuceană. Tuturor cititorilor le doresc lectură plăcută și-i asigur că voi fi bucuros și receptiv la orice sugestie sau observație din partea lor”. 

Pentru început, ni se prezintă materialul intitulat „Mircea Vulcănescu și Ion Petrovici, o relație tensionată”, urmat de articolul intitulat „O carte despre filosofia lui Ion Petrovici”. Urmează comunicarea intitulată „Ștefan Zeletin, un gânditor cu paternitate incertă”, după care urmează capitolul intitulat „File de letopiseț tecucean” – care debutează cu materialul intitulat „Întâlnire cu Octavian Paler”, în care autorul ne reamintește de vizita acestuia, însoțit de  prof. Vasile Mârza, de la Institutul de Seismologie, la Casa de cultură din Tecuci, în ziua de luni 12 octombrie 1987. În comunicarea intitulată „Un simpozion  excomunicat pe nedrept” ne vorbește despre Festivalul „Cântă de răsună lunca” pentru ca apoi să ne vorbească despre „Inimosul colonel Gheorghe Petrașcu”. Urmează comunicările „Omagiere deșănțată” și „Premiera teatrală la Bacău”. Urmează comunicarea intitulată „Eugen Ionescu contestat în țara tatălui”. Ne-am oprit mai mult la articolul  intitulat „Prin Basarabia cu Ansamblul folcloric tecucean” din care aflăm despre o deplasare a formației noastre în localitatea  Colibași din raionul Giurgiulești. 

Un alt  material foarte interesant este cel despre vizita poetei Leonida Lari la Tecuci, în anul 1992 atunci când era candidată pe listele PNȚCD pentru un loc în Camera Deputaților din Parlamentul României. Urmează comunicarea intitulată „Tecuciul la primul miting postrevoluționar din data de 28 decembrie 1989” urmat de materialul  despre academicianul tecucean Anghel Rugină. După comunicarea „Contra-nuntă” avem comunicarea intitulată „Daniel Bradea la al treilea episod  dintr-o serie livrească”, cu trimiterea la cel de al treilea volum al serialului „Tecuci, file de istorie”.  

Urmează materialul intitulat „Hortensia Papadat Bengescu – 75 de ani de veșnicie”, după care se face o analiză  a cărții „Cugetări urbane” de Aida Zaharia. În materialul intitulat „Ghiță Nazare. Provocări socratice”  autorul analizează cartea acestuia intitulată „Scriitori în Agora”. Despre ultima ediție a Festivalului „Cântă de răsună lunca” se face o analiză a acestuia în materialul intitulat „Și a fost o nouă ediție”. În continuare, prin articolul intitulat „Răspuns criticilor mei” – autorul dorește să lămurească anumite lucruri de care a fost acuzat. Urmează două materiale despre Tudor Pamfile, respectiv „Satul lui Tudor Pamfile” și „Tudor Pamfile, scrieri literare”. 

O  altă cronică este dedicată Festivalului Internațional al Aforismului, ajuns acum la cea de a V-a ediție. Urmează materialul intitulat „Aizic Aron și deliciile satirei”, făcând o atentă cronică a cărții acestuia intitulată „Niște rime săltărețe / Și cu vorbe  șugubețe”- apărută în anul 2021 la o editură din Buzău. 

Urmează analiza cărții „Constantin Solomon – documente și scrieri literare”, apoi comunicarea „Flăcăii Tecuciului” – reeditarea unei cărți rare, fiind vorba de lucrarea cu același nume cu autor Leon V. Crețulescu, pentru ca ultimul material să poarte titlul „Restituirea lui Constantin Solomon”.  

Pe ultima copertă, autorul se referă la cartea lui Aron Aizic și spune: „Știu că pot fi suspectat de nesinceritate, sau chiar de perversitate, dar n-am fost nici una nici alta. Poate că șugubățul Aizic Aron a surprins bine această stare de incertitudine și de încercări pandemice.  

Tu cronici multe-n viață-ai răsfoit/ Dar toate astea n-au fost în zadar/ Căci iată că acum ai devenit/ La porțile Moldovei, Uricar!”. 

Despre volumul XVIII vom scrie într-un material următor. Succes maestre și multă putere de muncă în viitor. Suta e aproape! 

 

Iancu Aizic