În 3 aprilie marcăm Ziua Jandarmeriei

 

Jandarmeria își are originile în Franța. A apărut odată cu Revoluția franceză de la 1789, când comandanții Marechaussee Royale (poliția militară regală) au trecut sub comanda noii conduceri a statului, iar în numai doi ani aveau să se redenumească Jandarmeria Națională.

Mergând pe modelul său de organizare și alte state europene au adoptat sistemul de ordine publică specific forțelor de jandarmerie.

După instaurarea protectoratului rus în principatele Moldovei și Munteniei, la 14 septembrie 1829, urmare a Tratatului de la Adrianopol, începând cu anul 1830 se vor desfășura lucrările de elaborare a Regulementelor organice în cele două principate.

Prima mențiune a denumirii de Jandarmerie (miliție purtătoare de arme) o regăsim încă din 17 iunie 1829, fiind dată de logofătul Costachi Conachi, unul dintre membrii Principatului Moldovei aflați la București, pentru redactarea Regulamentului organic.

 În 1832, la capitolul VII din Regulamentul Organic al Principatului Moldovei vom regăsi „Reglementul pentru Jandarmerie”. Jandarmeria era asimilată unei miliții „cu îndatorirea de a sigurepsi poliția și buna rânduială în lăuntrul țării, precum și aducirea întru împlinire a pravilelor și, osăbit, a păzi linia sănătății și siguranța carantinii. Acel mai înalt șef a aceștii pământești străji este domnul, căruia să cuvine toată supunerea și ascultare. Această miliție este comandată de către hatmanul dimpreună cu statul magior, precum este însămnat în tabla N.1 și să alcătuiești de pedestrime și călărime, într-un reghiment”.

Acest regiment era alcătuit din 2 roți (companie pedestră) și 3 zvoduri (escadron de cavalerie) aflate permanent în cazarma din Iași, pentru serviciul de garnizoană, „ținerea posturilor de caraul (santinelă)”, pentru siguranța țării, iar la ordin erau trimise unde era necesar; cât și 2 roți și 1 zvod dispuse în cazarma din Galați, pentru paza liniei Dunării, de la vărsarea Siretului până la gura de vărsare a Prutului, pentru paza „carantinii și a brandvahtii (unitate de pompieri)” și „pentru așezarea bunei orânduieli în șchele”.

Ulterior, la 1840, domnitorul Moldovei, Mihail Sturza aprobă înființarea Corpului Slujitorilor, desprins din acest regiment de miliție purtătoare de armă (jandarmi). În același an, în Țara Românească are loc o reformă militară și apar dorobanții de județ. Prin Pravila din 1845, domnitorul Mihail Sturza, redimensionează Corpul slujitorilor de la 1.200 la 1.275 de slujitori, un număr considerabil dintre aceștia fiind constituiți în potere la ținuturi.

 La 25 februarie 1850, domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, solicită Divanului Obștesc luare în discuție a proiectului de reformare a Corpului Slujitorilor: „a se organiza această trupă pe principiile unei jandarmerii, după pilda altor staturi…” La data de 12 martie 1850 este votat proiectul privind „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”, iar la data de 3 Aprilie 1850 este semnat de către domnitor și comunicat Divanului Obștesc și Sfatului Ocârmuitor.

Acestea au fost începuturile Jandarmeriei în România, care astăzi sărbătorește 172 ani de existență.

La mulți ani, Jandarmeriei Române!

 

sursa: IJJ Galați

error: Content is protected !!