Îmbrățișarea unei generații

 

Pentru că a prevăzut emoția și nostalgia absolvenților de liceu, cineva a născocit întâlnirile periodice ale generațiilor la 10, 20, 30 de ani… și, prin condensarea timpului, din ce în ce mai dese. La astfel de întâlniri se vorbește despre viață și iubire, despre împliniri și neliniști, despre bucurii și amărăciuni, despre griji și speranțe. Dar cel mai mult se vorbește despre adolescență, despre experiențele trăite în anii de liceu.  

Și, pentru că au dorit să transmită un mesaj cald și emoționant adolescenților care au fost cândva, foștii elevi ai clasei a XII-a A, promoția 1991 de la Liceului teoretic „Spiru Haret” Tecuci au hotărât că trebuie să privească timpul în ochi și să refacă drumul de acasă până la școală. Sâmbătă, 3 septembrie 2022, și-au regăsit clasa și amintirile, colegii și profesorii.  

Urmând chemarea nostalgiei, foștii liceeni s-au întors în locul de unde au plecat în urmă cu 31 de ani, cu sufletul întinerit de bucuria revederii. La sunetul clopoțelului și-au căutat timid locul în bancă.  

Bucuria cea mare a fost atunci când au revăzut-o pe dna dirigintă, dna profesoară Beceanu Gabriela, care a participat online la întâlnire. Dl profesor de matematică, Chivu Nicolae, a strigat cu multă emoție catalogul, nu pentru a pune note, ci pentru a asculta poveștile de viață. Toți au știu bine lecția și au răspuns de bunăvoie. Au depănat amintiri, experiențe de viață, adevărate povești nescrise, dar trăite. Pentru ei liceul a fost nu numai o școală, ci și o stare de spirit. Au avut dascăli dedicați care au dăruit din sufletul și inteligența dumnealor.  

 Emoție, bucurie, melancolie, recunoștință sunt doar câteva din trăirile foștilor absolvenți. Au fost însoțiți în această călătorie în timp de profesorii Nicolau Doina, Isac Gheorghe și Daraban Vasile. Le-au fost alături, cu gândul, ceilalți profesori care i-au îndrumat în anii de liceu iar din ceruri i-a vegheat dna profesoară Andronache Georgeta. Profesorii au stat în fața lor cu părul nins, cu voce tremurândă, cu zâmbet cald și cu ochii sclipind în care se vedea că sunt mândri de cum au evoluat acei adolescenți frumoși și visători.  

Se spune că cele mai frumoase și bune lucruri din viață sunt cele simțite în inimă. Au fost momente atât de pline, atât de încărcate sufletește, încât și cele mai iscusite cuvinte nu ar putea să redea ceea ce unii dintre cei prezenți au simțit și au trăit. 

Personal, m-am bucurat de fiecare clipă a acestei întâlniri. Ziua de 3 septembrie va rămâne o călătorie reversibilă a sufletului meu. 

La final, luăm cuvintele și emoțiile cu noi, pentru a le transforma în amintiri pe care se vor clădi alți ani de împliniri. Sper să ne revedem cu aceeași energie și să ne oferim din nou, unul altuia, senzația de „întoarcere acasă”. 

 

Ramona Preda (căs. Petrică) 

Absolventă a promoției 1991, Liceul teoretic „Spiru Haret” Tecuci