Răspunzând invitației conducerii Școlii „Elena Doamna”, în special a profesoarei de Limba Română Nelia Munteanu, luni, 26 septembrie 2022, profesorul Vasile Ghica a fost în mijlocul elevilor de la clasa a VIII-a A pentru a le vorbi acestora despre istoria locală tecuceană, despre frumusețea literaturii și în special despre apropiatul Festival Internațional al Aforismului care va avea loc la Tecuci în perioada 3 – 7 octombrie 2022.
Profesorul Ghica începe prin a le spune elevilor că Actul de naștere al orașului Tecuci, adică prima atestare documentară a acestei localități, este cu 20 de ani făcută înaintea atestării Bucureștilor, deci Tecuciul era cunoscut în țara noastră înainte de a se ști despre București. Profesorul Ghica continuă, expunând elevilor greutățile prin care au trecut strămoșii noștri, despre Primul Război Mondial, atunci când mai mulți locuitori ai zonei Mărășeștilor au fugit din cale bombelor și unii din ei s-au stabilit și în Tecuci. Spune că batalionul de la Mărășești condus atunci de generalul Eremia Grigorescu și-a avut Comandamentul de război la Tecuci, în locul în care în ultimul timp a fost Grădinița nr. 14 din Parcul Al.I. Cuza. Vorbitorul amintește în continuarea de momentul Unirii Principatelor Române și de aportul adus de eroina locurilor noastre, Cocuța Conachi, la restabilirea adevărului istoric, pentru că altfel nu se știe care ar fi fost destinul poporului nostru și implicit soarta României. Apoi, aduce în prim plan gestul unui grup de copii cu vârste între 14-16 ani care au dorit să-și ajute patria în luptele din Primul Război Mondial constituind astfel Batalionul de tineri cercetași, la care au participat și tineri tecuceni, Tecuciul devenind apoi Capitala Cercetășiei, căreia i s-a ridicat apoi și un monument din bronz, care însă a fost distrus și reconstruit de tecuceni, amplasat acum în zona numită Profiriu. Cu această ocazie, profesorul Ghica recomandă conducerii școlii ca și elevii de aici să se înscrie în grupul cercetașilor.
Profesorul Ghica continuă, menționând că, timp de o sută de ani, Tecuciul a fost capitală de județ, atunci când în țară existau 72 de județe, Tecuciul având un număr important de academicieni, în jur de 18. Se amintește apoi și de aportul unor filantropi tecuceni care au ajutat la crearea unei Biblioteci, a Spitalului și a Muzeului, trecând în prim plan donațiile familiei Cincu, respectiv Anton și fiul acestuia Teodor, lucruri durabile și azi, după peste o sută de ani. Revenind la actualitate, se subliniază aportul adus la dezvoltarea culturii locale de Fundația Pelin, cea care, prin minunatul Ateneu, a adus aici mari personalități din lumea muzicii, a teatrului și a literaturii. Tot aici s-a organizat și continuă să se organizeze, Festivalul Internațional al aforismului unde participa personalități importante din țară și de peste hotare. Multe din aceste personalități, au fost și vor fi și în acest an prezente în școlile tecucene. Profesorul Ghica regretă totuși dezinteresul actual față de lectură și de carte în general, amintind că într-un sondaj efectuat recent, România se află pe un jenant loc 285 alături de unele țări cât se poate de slab dezvoltate, aproape necunoscute, în timp ce o altă statistică ne spune că în România doar 5 la sută din populație citește o carte pe an. Să nu uităm că dacă un sportiv, sau chiar orice cetățean, pentru a se întreține face diferite mișcări și antrenamente, creierul nostru trebuie întreținut prin lecturi și alte activități intelectuale.
Reamintind de Festivalul aforismului, profesorul Ghica menționează faptul că în fiecare an, după terminarea festivalului, se realizează o Antologie a festivalului unde sunt trecute toate materialele și premiile ediției, aceasta pentru a rămâne drept documente celor ce vin după noi.
Dar, întreabă vorbitorul, ce este un Aforism? Este un text scurt dar din care desprindem un important gând care ne face să medităm și mai mult. Profesorul Ghica trece la exemplificări prin unele aforisme personale. Exemple: „De pe unele frunți, și muștele pleacă dezamăgite” sau „Muzica poate face dintr-un suflet răvășit, o catedrală”. Și legat de învățământ – „Scopul educațional este transferul de flacără de la o generație la alta”.
În final profesorul Ghica a vorbit și despre epigramă, aceea formă literară în general din 4 versuri în care important este ultimul, din care extragem învățăminte reale. A citit câteva epigrame, și cu aceasta s-a terminat o oră de limba română, predată altfel decât după regulile obișnuite.
Și elevii au fost foarte atenți și, în final, mulțumiți că au participat la o asemenea oră cu un invitat de mare valoare.
Mulțumim maestre pentru lecția oferită!
Iancu Aizic