Scriitorul tecucean Ionel Necula continuă să analizeze Spiritul vrâncean

 

De curând, am intrat în posesia a două noi cărți realizate de prolificul scriitor tecucean Ionel Necula, respectiv lucrările intitulate „Spiritul vrâncean în lecturi elective”, vol. IV și „Cronici și eseuri filosofice”, vol. VIII. Am analizat pentru început cartea dedicată spiritului vrâncean. Este o lucrare de 124 de pagini, având coperți lucioase, cartonate și frumos colorate. Este realizată la Editura PIM din Iași, în anul 2023. După cum spune autorul în „Cuvântul lămuritor” – „predomină și în creația vrânceană, interesul pentru poezie și de multe ori este vorba despre o poezie bună, care îmbogățește fondul de aur al imaginarului liric românesc. Afirm acum faptul că în ultimii ani și în ținutul vrâncean există scriitori serioși, dispuși la cercetare și la elaborarea unor lucrări remarcabile, care reclamă efort și mari resurse critice și constructive. Am în vedere pe Culiță Ioan Ușurelu și, mai nou, Teodora Fântânaru, Annie Muscă și Valentin Muscă, care nu trebuie pierduți din vedere”. 

În primul material, intitulat „Janinne Vadislav – o prozatoare crocantă și cu fistic” – scriitorul Ionel Necula analizează noul român al scriitoarei vrâncene intitulat „Adam nour cel bun”, apărut la Editura Terra din Focșani în anul 2020 și despre care, în final, scriitorul Ionel Necula spune – „Este o carte reușită și pe care o recomand călduros cititorilor s-o citească pasional, și înveșmântați în straie de sărbătoare”. Urmează tableta intitulată „Nina Elena Plopeanu și itinerariile sale spirituale”, analizându-se aici cartea cu titlul „Itinerare istorice și spirituale” apărută la Editura PIM din Iași în anul 2017. În materialul următor, intitulat „N-a fost fire mai aleasă”, este vorba despre criticul Mircea Dinutz și în final se spune – „Oriunde, într-o grupare intelectuală, era și Mircea Dinutz, cu siguranță, acolo se discuta ceva important!”.  

În continuare, găsim materialul intitulat „Gh. Mocanu – un continuator al tradiției narative vrâncene”, urmat de un alt material intitulat „Gh. Mocanu în dispuneri narative crocante” și unde ne sunt analizate volumele „Borta”, „Pe ulița vântului”, „Ursoienii”, „Ultima cruce”, „Dihonia”, dar și poveștile „Lică Nebunul”, „Mlăuț”, „Ședința din Dealul Măgurii”, „La o galbenă de Odobești” și altele. Urmează tableta intitulată – „Petrache Plopeanu – perfecționistul”, unde este atent analizată opera acestui poet. În continuare, găsim comunicarea intitulată „Culită Ion Ușurelu – între biografie și roman”, fiind analizate lucrările „Chipuri și măști”, „Conacul dintre vii”, „Suplinitorii” și „Jurnalul unui singuratic”.  

Urmează date interesante despre scriitoarea Teodora Fântânaru, mai ales cu lucrarea „Primăvara lecturii la români”. Materialul următor poartă titlul „St. Oproescu – universul poetic” și aici este analizată lucrarea „Noaptea pisicilor cărunte”. Urmează comunicarea intitulată „Adio Ionel Bandrabur” pe care autorul îl consideră a fi un stâlp al învățământului vrâncean. În continuare, găsim materialul intitulat „Postfață la o carte despre eroicul sat Mărăști ”, de unde descoperim calitățile de scriitoare a distinsei jurnaliste Janine Vadislav, dar și calitățile de reporter TV cu ale sale reportaje laborioase. Urmează noi date despre  „Ion Hurjui, un staroste din Valea Zeletinului”. 

Cartea continuă prin comunicarea intitulată „Neuitatul Lucă Pițu”, unde se amintește de cartea pe care autorul i-a dedicat-o, intitulată „Luca Pițu – cap limpede la devălmășiile cetății”. Urmează câteva materiale dedicate poetului Adrian Botez, începând cu analiza volumului „Mic tratat de poetică”, apoi „Fișe pentru un medalion”, „Ispita dramaturgiei”, apoi Adrian Botez despre „Domnia Lebedei și altele”. Urmează comunicarea intitulată „Ion Panait”, din care aflăm că acesta a frecventat o vreme și Cenaclul literar al Casei de cultură din localitate și ca tânăr poet a beneficiat de girul poetului Mihu Dragomir. Materialul care încheie acest volum poartă titlul „Cărămida lui Culiță Ion Ușurelu” și aici este analizată cartea „Dialoguri polifonice”, lucrare prin care scriitorul Ionel Necula îl propune ca membru USR al filialei din Bacău.  

Privesc atent, în finalul cărții, lucrările publicate până acum de scriitorul Ionel Necula – prezența în 6 lucrări colective, Ediții prefațate sau postfațate – 26, Ediții îngrijite – 8, iar la lucrării proprii lucrarea de față poartă numărul 98, Cronici și eseuri filosofice – vol. 8 – despre care vom vorbi într-un material următor, are nr. 99 și volumul – „Uricar la Poarta Moldovei” de Jos – vol. 21 este în curs de apariție și poartă numărul 100! Abia aștept să fac cronica cărții cu numărul 100 a scriitorului Ionel Necula.  

Felicitări pentru tot ce ați făcut până acum, sănătate și tot ce vă doriți, maestre! 

 

Iancu Aizic