Conform DEX-ului, cuvântul „duzină” înseamnă douăsprezece obiecte de același fel care formează un grup. Acest gând l-am avut recent, mai exact pe data de 14 mai 2023, atunci când bunul meu prieten, cercetătorul în istoria locală, Daniel Bradea s-a prezentat bucuros la mine și, după obișnuitul salut, mi-a înmânat cu autograf noua lui carte intitulată „Portrete din Tecuci: Familia Anastasiu și alte personalități”. Este vorba despre o lucrare de 220 de pagini, apărută la editura PIM din Iași, în anul 2023, având 220 de pagini, coperți cartonate, lucioase și colorate.
Din Cuvântul de deschidere, intitulat „Personalități și istorii uitate din trecutul orașului Tecuci”, reținem printre altele „Iată-ne ajunși în fața celui de al doisprezecelea demers, în căutarea adevărului despre istoria și trecutul plin de farmec al Tecuciului. Această nouă lucrare este ca o comoară încă neșlefuită, care își caută risipirile și încearcă să redea viață poveștilor, evenimentelor și personalităților care au înflorit de-a lungul timpului în acest colț uitat de lume… Prin această lucrare, ne-am străduit să oferim o imagine cât mai completă a unor figuri deosebite, cu o prezență și o implicare semnificativă în evenimentele majore din istoria Tecuciului”.
În volumul de față găsim importante detalii despre Dimitrie Petre Anastasiu, despre Înmormântarea lui Tache Anastasiu între legendă și adevăr, Contribuția Elenei Anastasiu în promovarea educației la Tecuci, Procesul Academiei cu moștenitorii lui Tache Anastasiu, despre Ecaterina Anastasiu, Rivalitatea politică dintre conservatori și liberali în Tecuci și o privire asupra presei vremii, Detalii despre ziarele Tecuciul, Voința Tecuciului și Săgeata.
Apoi, foarte interesant este materialul intitulat „Cum se desfășurau alegerile la Tecuci în anul 1910: presiuni, sechestrări și chiar intervenția trupelor”. Urmează interesante materiale despre Cazul Teriachiu, Din nou despre Centenarul nașterii lui Anton Cincu de la 6 octombrie 1931, în ultimul capitol intitulat „Personalități tecucene” fiind prezentate detalii despre cei ce au fost Traian Corodeanu, Nicolae Conduratu, Vasile S. Radu, Gheorghe Ghițulescu și eforturile sale de a comemora eroii tecuceni, despre Constantin / Costache Racoviță.
Cartea se încheie prin materialul intitulat „Cuvinte de sfârșit” din care reproducem: „Am finalizat cu succes cel de al doisprezecelea demers prin care am încercat să prezint trecutul acestor meleaguri. În urmă cu șase ani, am început această aventură prin tipărirea lucrării «Tecuciul în anii Primului Război Mondial». Unii dintre cei care au citit cărțile mele poate se întreabă de unde izvorăște această pasiune pentru istorie. Pot spune că aceasta își are rădăcinile în copilărie. Când eram elev, așteptam cu nerăbdare să apară la chioșcul de ziare revista «Magazin istoric » iar la librării căutam mereu lucrări de istorie și enciclopedii. De-a lungul anilor, profesorii mei mi-au inspirat și mai mult această pasiune pentru istorie. Îmi amintesc cu drag de profesorul Puiu, care mi-a insuflat această dragoste în timpul școlii, și de regretatul profesor Ion T. Sion, care m-a ghidat prin lumea fascinantă a istoriei locale, în timpul liceului.
Pe lângă profesorii mei din timpul facultății, în Tecuci am avut sprijinul și încrederea profesorilor Vladimir Radu, Ștefan Andronache, Mihail Pohrib, Ion T. Sion și Dionisie Duma, care m-au apreciat, încurajat și susținut permanent. Dar, cel mai aproape de mine, a fost mereu maestrul Ionel Necula, un om de excepție, care a rămas mereu lângă mine și m-a încurajat în toate proiectele și pritocirile mele.
În rest, trebuie să recunosc că viața mi-a adus doar dezamăgiri. Dar, acum, mă bucur de faptul că în ultimul timp, unii oameni de cultură, au început să mă încurajeze și să aprecieze activitatea mea și aici trebuie să amintesc de profesorul Vasile Ghica și managerul Casei de Cultură a municipiului Tecuci, care a apreciat lucrarea mea cu referire la unitatea de cultură pe care o conduce.
În final, consider că am făcut tot ce am putut, iar timpul ne va spune dacă am făcut mult sau puțin. Cred că astăzi a venit vremea să cedez locul altor cercetători și specialiști în domeniul istoriei din Tecuci. Acum, când mă retrag, sunt recunoscător tuturor celor ce mi-au fost aproape, în special familiei, pentru tot ce am putut face și pentru toate lecțiile pe care le-am învățat în această călătorie.
În concluzie, am hotărât să încetez să mai scriu despre trecutul acestor meleaguri și să-i las pe alții să-și exprime punctele de vedere. Îmi voi păstra amintirile despre vremurile bune și prietenii care m-au însoțit pe parcursul vieții mele și pentru cei care vor continua să scrie despre Tecuci, le urez mult succes și inspirație”, a spus în finalul cărții Daniel Bradea.
Personal, consider că fac parte din prietenii lui și nu pot decât să-i spun decât că îi mulțumesc pentru tot ce a făcut până acum, este și va rămâne unul din principalii cercetători în istoria locală.
Gânduri bune, stimate autor!
Iancu Aizic
