Astăzi a avut loc partea a doua a activității Școala de Vară – Personalități ale României, eveniment derulat la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”. La intrarea în incinta Muzeului un stand invita la alegerea unei cărți sau reviste, pe care doritorii o primeau gratuit.
Mare parte din participanții la manifestare au fost liceeni, studenți, membri ai Clubului Excelsior Tecuci. Moderatorul evenimentului, managerul Daniel Dojan, a făcut o introducere privitoare la dezvoltarea culturii în perioada interbelică. A amintit de Mircea Eliade care aprecia că în fața noii generații se deschisese un larg orizont și cărturarii români puteau aborda orice teme.
„Printre tecucenii care s-au numărat ca oameni de radio a fost și Ion Petrovici care în 1914 a fost ales Președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune și a înființat singurul post teritorial din perioada regimului antonescian. Ion Petrovici a fost și unul dintre conferențiarii prolifici ai radiodifuziunii alături de nume celebre: Alexandru Lascarov Moldovanu, Alexandru Mironescu, Nicolae Iorga, Nichifor Crainic”, a precizat Daniel Dojan printre altele.
A fost invitat la pupitru muzeograf dr. Valentin Bodea de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați cu tema „Priorități edilitare ale primarilor orașului Galați (1920 – 1930)”. Au fost prezentați primarii din perioada interbelică, apoi prioritățile edilitare. Astfel au fost menționate: Baia comunală, Uzina electrică, Uzina de apă, Construirea Școlilor nr. 3 de băieți și nr. 8 de fete, nr. 11 și 12, construirea bisericii Sf. Gheorghe și Modest, strada Traian, a halelor alimentare din Piața Independenței și Piața Dinogeției, lucrări de pavare și canalizare, construirea Palatului Comunal al Primăriei și Criptei eroilor din cimitirul Eternitatea, dublarea liniilor de tramvai pe str. Traian, monumentul Eroilor din Primul război Mondial – realizat de Dimitrie Mățăoanu- și Monumentul Unirii Principatelor – realizat de Raffaello Romanelli, Dispensarul central, Ambulatoriu. Au urmat întrebări din rândul publicului la care muzeograful Valentin Bodea împreună cu directorul Daniel Dojan au răspuns.
A fost invitată la microfon muzeograf Daniela Alecsă de la Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci, având ca temă „Ștefan Corodeanu, dascăl de vocație”. Îl prezintă pe Ștefan Corodeanu ca o personalitate în învățământul tecucean care și-a făcut datoria față de elevi, societate, contribuind din plin la eradicarea analfabetismului. S-a născut în noiembrie 1878 la Tecucelul Sec, fiind al șaselea copil dintr-o familie de 10 frați. Rădăcinile îi sunt în comuna Corod, la vârsta de 8 ani vine la Tecuci, fiind elev al Școlii nr. 1, face gimnaziul la Școala reală de băieți „Dimitrie Sturdza”, apoi Liceul real „Nicolae Bălcescu” din Brăila și Facultatea de Litere și Filosofie București în perioada 1898 – 1908. Persoanele cu care a avut contact în timpul studiilor au fost: Spiru Haret – ministru Educației 1851 – 1912 și Constantin Dumitrescu – rector al Universității București în perioada 1849 – 1923.
Predă pentru început geografia la Liceul Sf. Petru și Pavel din Ploiești – azi Colegiul Național Mircea Viteazu, apoi predă geografie și istorie la Călărași, filosofie la liceul din Siliștea. S-a înrolat pentru puțin timp și a luptat în Primul Război Mondial – locotenent, fiind rănit, spitalizat.
Se întoarce la Tecuci ca dascăl unde începe o adevărată reformă a învățământului interbelic. Societatea valoriza știința spre carte, școlile normale formau învățători, desanți ai modernizării, iar Spiru Haret a fost primul reformator al învățământului.
Ștefan Corodeanu înființează o Școală pregătitoare la Buciumeni unde predă, el și soția, pentru o perioadă de timp.
Se reîntoarce la Tecuci unde ia ființă Școala Normală de Băieți „Principele Mihai” – astăzi Școala 4 „Ion Petrovici”, este numit director al acesteia apoi va fi directorul Gimnaziului „Dimitrie Sturdza” – devenit Liceul de Băieți „Dimitrie Sturdza” – pe locul acestuia fiind în prezent atelierele Liceului „Elena Caragiani” Tecuci. Casa unde a locuit cu soția este pe străduța din spatele CNAE, la nr. 1, către Insula cercetașilor. Și-a dorit mult o Școală Normală de Învățători la Tecuci și în urma demersurilor făcute se pune prima cărămidă în anul 1924 la actualul Colegiu Național de Agricultură și Economie, dorind ca acolo să se realizeze acea instituție. Din păcate, lucrurile tărăgănează și nu-și mai poate vedea visul împlinit. Se stinge de boală în 1935 iar lucrările la Liceul Agro-Industrial încep în anul 1950.
Până la finalul vieții a predat la Liceul de băieți D. Sturdza, iar în anul 1931 a fost prefect al județului Tecuci. Este înmormântat la Tecuci, în Cimitirul Eternitatea, alături de tatăl său care fusese preot.
Muzeograf Daniela Alecsă a prezentat foarte frumos materialul, captând atenția tuturor participanților.
La finalul prezentărilor a avut loc festivitatea înmânării diplomelor de participare tuturor membrilor înscriși la Școala de Vară. Totodată le-au fost oferite și cărți care tratează diferite subiecte istorice.
Au fost două zile pline de istorie, personalități și materiale din care cei prezenți au plecat mai bogați sufletește, încărcați de îndemnuri, personajele și înfăptuirile unei alte perioade a țării.
Felicitări organizatorilor, participanților și celor care au făcut posibilă și cea de a doua ediție a Școlii de Vară!
